Inventar

Să o luăm pe rând:

1. mai întâi ce se va întâmpla

Săptămâna asta e una a cafenelelor, adică se întâmplă să fie Cafe Kultour, a cincea ediţie. Singura poveste literară din program e o întâlnire cu Cătălin Dorian Florescu, joi, 2 aprilie, de la 7 seara. Din păcate, e la Cartea de nisip.

Joi, de la 6, la Cărtureşti, Radu Pavel Gheo conduce o bătălie literară, se porneşte de la Cititorul lui Schlink.

Dar cel mai mult şi mai mult m-am bucurat să aflu că sâmbătă, 4 aprilie, de la 6 seara, tot la Cărtureştiul de pe Mercy o să fie o lectură publică, vor citi Rareş Moldovan, Andrei Doboş, Mihai Mateiu.

2. bloguri noi în blogroll:

bloguri de citit: Diacritica
bloguri oficiale: Andrei Doboş, Art Historia, Dana Banu, Luiza Vasiliu, Michel Martin, Mihai Mateiu, Ştefania Coşovei, În tihnă
bloguri cititoare: Al doilea cititor, AndiBob, Azi citesc, SMS uri pentru diverşi

3. ce am mai citit? doar poezie, de asta nici nu povestesc nimic.

3

După cum ziceam, pe aici sunt zile cam triste.

A apărut numărul 3 din Orizont. Şi despre cei 3 e vorba, mai ales.

Revista încă nu e pe net, până atunci citiţi un interviu cu Petre Stoica, ultimul cred.

Sâmbătă seara, 28.03., de la 9 pm, pe TVR Cultural se difuzează o emisiune despre Peter Jecza. Cei care nu ştiu nimic despre el pot afla destule de pe site-ul său. Povestea începe aşa: Bunicii dinspre tată erau români din Lugoj - Elisabeta Bugariu, muncitoare la Fabrica de Mătase, şi Ilie Gheorghe Ieţa, olar. Ramura bănăţeană a familiei mai există, iar vechea grafie a numelui o regăsesc în cimitirul ortodox din Lugoj.
Pe linia mamei, ascendenţa o am în secuime. Bunicii, Biszok Jozsef şi Elena, născută Toth, erau textilişti în Sf.Gheorghe. Prin căsătorie, tata a ales religia catolică. Tot atunci i s-a schimbat grafia numelului în Jecza. Părinţii au avut trei copii - pe Tibor, născut în 1937,pe mine - născut în 1939, 16 octombrie, şi pe Jozsef - Dodi, cum îi spuneam noi -, născut în 1944. Dodi a murit la nici patruzeci şi patru de ani.

În imaginea de mai sus e şi o poezie a lui Anavi Adam. Aici pun doar un link, către un articol al lui Mircea Mihăieş [din România Literară].

R.I.P.

Simt că ar trebui să spun ceva şi nu ştiu ce.
Doar atât:

Peter Jecza
1939-2009

foto: jecza.ro

ştirea în presa de azi: 1, 2, 3, 4

tvr cultural

Şi tot despre cele triste: vineri, de la 12, la Orizont, comemorare Petre Stoica. Of!

Pauză

Pe scurt:
azi, de la 7, ultima revoltă poetică
marţi, de la 6.30, Cristina Ispas citeşte la Pavel Dan
miercuri, de la 6, poeţi spanioli la Cartea de nisip
joi, de la 5, Cecilia Ştefănescu la Caligraf
vineri, de la 6, Bogdan Ghiu la Cartea de nisip

O să tac o vreme, sper că nu mai mult de o săptămână, poate două, nu ştiu.

Cinciul absent

Mulţumesc mult celor care au votat şi au răspuns întrebărilor mele. [Am făcut un prim bilanţ pe la începutul lunii. Au mai intrat în joc: luciat şi zum.] M-am mirat un pic văzând că nu spune nimeni că nu găseşte cărţile dorite, după care mi-am adus aminte o poezie a lui Mircea Dinescu, în care zicea ceva de genul: nu-s niciodată găsit de cei care nu vor să mă găsească. Probabil cei care îşi doresc mult de tot să dea de o carte nu se dau bătuţi prea uşor.

Rezultatele sondajului

Cumpăraţi cărţi de poezie?

da, cam tot ce găsesc	6 (5%)
unele, depinde de autor	69 (63%)
doar poeţi consacraţi	0 (0%)
nu cumpăr, dar citesc	10 (9%)
n-am bani de dat pe cărţi	0 (0%)
nu cumpăr cărţi	0 (0%)
cumpăr proză, dar nu poezie	22 (20%)
de unde?	0 (0%)
citesc doar on line	1 (0%)

Voturi: 108

Şi dacă tot m-am hotărât să scriu azi câte ceva, mai zic vreo două vorbe [sau mai multe] despre o antologie, de fapt despre absenţa ei sau cam aşa ceva.

În noua literatură, nr. 21, se povestesc multe lucruri frumoase despre tot felul de antologii. M-am cam mirat [puţin spus] văzând că acolo unde-s trecute cele mai cunoscute antologii de literatură română lipsesc antologiile optzeciste, cele de poezie. E adevărat că despre Aer cu diamante se spun câteva cuvinte în articol. Nimic despre Cinci.

Uitasem oarecum povestea asta, dar mi-am adus aminte de ea citind un articol din Tribuna, semnat de Mihai Vieru, un articol despre Aer cu diamante. Şi am dat de paragraful următor: "Poate impactul ei ar fi fost şi mai mare dacă ar fi fost mai mulţi. Dintre absenţele notabile enumerăm pe Bogdan Ghiu, pe Magdalena Ghica, pe Matei Vişniec şi Mariana Marin, pe Ion Bogdan Lefter şi Alexandru Muşina. Practic cartea a avut un efect contrar aşteptării oficialităţilor comuniste. Impactul a fost major."

Aici ar fi nevoie de o nuanţare, altfel prezumtivele absenţe ar putea părea un reproş la adresa celui care a realizat antologia, ori se ştie că e vorba de o carte publicată în regie proprie, la Litera, în 1982. De fapt, e un reproş, dar unul care nu se prea susţine. Nu ştiu dacă ar fi fost posibil să fie incluşi mai mulţi optzecişti în această carte, mai că-mi vine să spun nu. Nu cred că nu s-au gândit şi la varianta unei antologii mai ample. Dar, pe lângă Aer cu diamante [Mircea Cărtărescu, Florin Iaru, Ion Stratan şi Traian T. Coşovei], a apărut şi Cinci, cred că tot în 1982, volum semnat de Mariana Marin, Alexandru Muşina, Bogdan Ghiu, Romulus Bucur şi Ion Bogdan Lefter. Şi uite aşa apar unii absenţi.

Şi acum ajung la ce voiam de fapt să spun. Dar uimirea mea a fost aşa de mare încât am avut nevoie de un ocol. M-am dus la BCUT să caut cartea asta, adică Cinci, să văd exact anul apariţiei şi alte detalii. Ştiţi la ce concluzie am ajuns? Că [în ultimii ani] nimeni n-a mai citit cartea asta, absolut nimeni. N-am găsit-o în catalogul electronic. Dar eu ştiam sigur că volumul există, aşa că am căutat fişierul vechi, unde am dat peste carte. Catalogul electronic funcţionează de vreo 8 ani, adică de vreo 8 ani doar el contează. O vreme [din 1996] cele două sisteme au funcţionat în paralel.

Nu-i singura absenţă din catalogul electronic, lipsesc de acolo cărţi fundamentale, care stau frumos pe rafturi pentru că nimeni nu le-a căutat, uite-aşa au rămas fără etichetă deşteaptă. Cei care mai ajung pe la BCUT ştiu la ce mă refer.

Invitat la A Cincea Roată, Iulian Costache a zis: în filologie nu există cărţi, există biblioteci. [Fraza lui era mult mai incitantă; povestind despre cum a gândit construirea cărţii despre Eminescu, Iulian Costache zicea: în filologie nu există cărţi, există biblioteci, iar bibliotecile sunt făcute pentru a nu fi de acord cu ele.]

Eu una sunt însă foarte mirată de lipsa de curiozitate a studenţilor de la Litere. Aşa că repet şi eu: în filologie nu există cărţi, există biblioteci!

Krivi smo mi. Da sau nu?

Prima dată am dat de numele lui Bora Ćosić în antologia festivalului de poezie de la Sibiu. Plecat în 1992 din Belgrad, a ajuns până la urmă în Berlin, unde a început să scrie poezie. Debutase însă cu mulţi ani în urmă, în 1956, cu un roman: Casa Hoţilor, cam suprarealist. În 1969 i-a apărut această carte de doar o sută şi ceva de pagini: Rolul familiei mele în revoluţia mondială. S-a stârnit un adevărat scandal, iar numele i-a fost trecut pe o listă a celor care aveau interdicţie de a publica în Iugoslavia.

Nici nu-i de mirare. În treacăt e amintit Djilas [o fi acela, nu o fi, nu ştiu; nu am verificat să văd dacă celelalte nume sunt reale] şi nici anii de după război nu-s văzuţi ca fiind sosirea fericirii pe pământ, deşi eliberatorii de serviciu erau deja la Belgrad. Ori fericirea era obligatorie, totală şi nimeni n-avea dreptul să o pună la îndoială.

În poeziile de care ziceam, Bora Ćosić e bântuit de vina de a fi sârb*. Ce se întâmplă la sud pare a fi marea lui obsesie:

"acolo jos nu se cântă valsuri/ un secol întreg am trăit fără poezie/ doamne ce îndemânatec am devenit/de când morţii se plimbă prin camera mea."(Vals)

"Refugiatul din ţara mea/pe vremuri croitor renumit/se plimbă prin Berlin/ priveşte critic/ îmbrăcămintea trecătorilor/ caută magazine de confecţii/[...]/îl găseşti peste tot/în pantalonii unchiului său mort/ în cămaşa cu urme de gloanţe/pe spate/mai târziu le-a peticit cineva/paltonul i l-a dat vecina/ a spus că nu-i mai trebuie/fusese a lui bărbatu-său/omorât şi el."(Eleganţă)

"Noi doi [...]ne coasem insomniile [..]un tanc trece prin casa noastră de la sud/prietenii stau înşiraţi/în faţa unui zid/ sunt ucişi unul câte unul/şi noi suntem morţi." (Halucinaţii)

Mi-am reamintit că ar trebui să citesc romanul lui Bora Ćosić săptămâna trecută, când la A Cincea Roată, a fost invitată Laura Albulescu. A povestit despre diversele cărţi traduse la Art. Prezentarea editurii sună cam aşa: Romanul, devenit un clasic al subversiunii, este cronica unei familii „bizare", dar tipice, trăind în Belgradul celui de-al Doilea Război Mondial şi din perioada imediat următoare.

Povestea e spusă de un puşti. [Pe alocuri mi-am adus aminte de Caiet de desen, romanul lui Adrian Chivu, dar mai ales de Cutia din lemn de nuc, romanul lui Nikola Milosević.] Cartea e plină de umor, dar e un umor negru, râsul nu are rol purificator, decât [poate] parţial.

Familia lui e una disfuncţională, dar aşa erau acei ani: absurzi. "Ce-o să te faci aşa, costeliv? "Vreau să mă fac nebun", răspunde puştiul. Cartea e scrisă sub influenţa clară a avangardei şi suprarealismului [romanul nu e unul realist, cei care vor poveşti n-ar trebui să-l citească]. Familia e la Belgrad, al Doilea Război Mondial îşi vede de mersul lui. Rudele din America le trimit pachete cu diverse creme de zi şi de noapte. Pe urmă mai că-mi vine să spun în lume a izbucnit pacea. Ruşii eliberează ce era de eliberat. Puştiul se gândeşte ce să spună într-o cuvântare despre trecerea de la capitalism la comunism pe calea luptei pe viaţă şi pe moarte.

Fraze de neuitat:

"«Să ştii că de acum înainte nu mai ai tată.» Eu mi-am amintit că Vladimir Ilici Lenin este tatăl întregii clase proletare, dar n-am spus nimic."

"Eram o familie complet anacronică, cu fotografii vechi şi frumoase pe pereţi."

"Am auzit spunându-se că viaţa noastră se va schimba cu orice preţ, chiar cu preţul vieţii unora dintre noi."

"Am auzit că în Rusia toţi scriu poezii, dar după aceea unii sunt împuşcaţi!"

şi mai ales:

"Noi trebuie să ajungem la un asemenea nivel încât să râdem chiar şi atunci când nu e nimic de râs!"

Bora Ćosić, Rolul familiei mele în revoluţia mondială, traducere de Georgina Ecovoiu, Art, 2008

*Djordje Balasević, Krivi smo mi, tot despre aceeaşi vină; şi mai ales: Putuj, Evropo,/ Nemoj više čekati na nas...

Confuzie sau nu?

Am citit mai întâi pe diverse site-uri/bloguri că Roberto Bolaño a primit un premiu acordat de NBCC [ National Book Critics Circle] Award pentru 2666.

După care am citit în Cotidianul că O carte cu numărul fiarei în titlu ia National Book Award. N-am de gând să spun nimic despre titlul ăsta numai bun pentru presa noastră de scandal, alta e problema mea.

Din câte ştiu eu NBCC Award nu e National Book Award, acesta e dat de National Book Foundation.

Oricum, toată lumea bună a aflat că au mai fost descoperite două romane ale lui Roberto Bolaño. Vor fi publicate în curând.

Şi mă tot gândesc la cuvintele astea: "I am sure I will die unpublished" [is one quotation attributed to his diaries by La Vanguardia.]

The Name of the Game

Mai întâi am citit fragmentele din Dilemateca. Apoi am aflat că se va lansa cartea. Pe urmă am citit ce-au scris Ionuca şi Zum. Am găsit şi cartea, am citit-o de câteva ori. Am ascultat şi un interviu cu Marius Chivu [la emisiunea Adelei Greceanu; zicea - printre altele - că acum traduce un roman, dar se lasă de sportul ăsta, că e foarte prost plătit], am şi citit unul. Am văzut un clip în care Marius Chivu citea câteva poezii din Melancolica moarte a Băiatului-stridie. Din păcate nu mai e pe net.

Sigur prima dată am auzit de Tim Burton atunci când am dat de The Nightmare Before Christmas. Şi poeziile astea m-au dus cu gândul la acest film. Cartea pare a fi scrisă pentru publicul lui, nu-i o carte pentru cititorii de poezie, e mai mult o carte pentru copii şi rafinaţi.

Umberto Eco, în cu totul alt context, zicea că riscăm să nu înţelegem jocul luându-l în serios, sau să-l înţelegem greşit. Adică pornind de la: Într-o zi l-au scos în grădină/ la soare şi la aer curat. /La faţă Roy s-a albit/ şi deodată corpul i s-a-nţepenit./Ultima suflare a scurtei lui vieţi/ a fost un spasm de om apucat./ Cine-ar fi crezut că poţi sucomba respirând aer curat!? am putea ajunge la Riga Crypto, dar nu-i cazul. Dar la Oblio tot m-am gândit din când în când, nu numai la el, ci la toţi inadaptaţii.

Acum, după ce am citit poeziile lui Tim Burton, aş reciti După melci, dar mai ales Şcoala specială a Vivianei Muşa. Cartea lui Burton mi s-a părut a fi un joc serios. Aşa că mai bine aşezaţi-vă comod în fotoliu, deschideţi cartea şi încercaţi să vă aduceţi aminte ce jucării aţi schingiuit în copilărie, sau - dacă nu voi - poate cei din jurul vostru. Şi citiţi, uite-aşa, just for the fun of it.*

Tim Burton, Melancolica moarte a Băiatului-stridie, traducere de Marius Chivu, Humanitas, 2009

*aţi observat că în ultimul timp ne-am schimbat limba maternă?

2009

Am de gând să fiu mai ordonată anul ăsta, să fac o listă cu toate cărţile despre care scriu pe măsură ce scriu. Bilanţul pe 2009 o să fie la locul lui, alături de celelalte, pe dreapta.

Şopârla trădată

José Eduardo Agualusa, Vânzătorul de trecuturi, traducere de Anca Milu-Vaideşegan, Leda/Corint, 2009
-----------------
În carne vie

Ingeborg Bachmann, Malina, traducere de Ramona Trufin, Humanitas
-----------

Our Daily Coffee

Michel Braudeau, Cafea. Cafenele, traducere de Raluca Sava, Art, 2009
-----
Prea calm, clar, sau nu?
Piotr Bednarski, Zăpezile albastre, traducere de Carmen Luiza Săvescu, Humanitas, 2008

---------
Târfe cuminţi
Roberto Bolaño, Târfe asasine, traducere de Alina Cantacuzino, Curtea Veche, 2009
_____
The Name of the Game

Tim Burton, Melancolica moarte a Băiatului-stridie, traducere de Marius Chivu, Humanitas, 2009

--------

50 de ani

***50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu. Album de fotografii şi documente din arhiva CNSAS. Ediţie îngrijită de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu şi Ioan Crăciun, Universitatea din Bucureşti, Ars Docendi, 2009

------
 Schizoproză
Adrian Chivu, Exit, Curtea veche, 2008
---------------

Krivi smo mi. Da sau nu?

Bora Ćosić, Rolul familiei mele în revoluţia mondială, traducere de Georgina Ecovoiu, Art, 2008

-------------

Migraţii incomplete

Miloš Crnjanski, Migraţiile, traducere de Duşan Baiski şi Octavia Nedelcu, Editura de Vest, 1993

-----------------

Priviri literare
Ion Cucu, O istorie literară a privirii, I, Charmides, Bistriţa
------------
 "and down we went"/sau nu?

Don DeLillo, The Body Artist, Picador, 2001
 ----------

Şvabii

 Ştefan Ehling, Martha, Marineasa, 2008

-------

Despre cafea, altfel

Gheorghe Florescu, Confesiunile unui cafegiu, Humanitas, 2008
-----------

Ocoliri, frânturi, imagini

Kata, răufăcătorul vorbeşte, Vinea, 2007
---------------

 Falsuri

Jack Kerouac, Vagabonzii Dharma, Polirom, 2009

-------
Cum ajungi criminal

Jack Kerouac, William S. Burroughs, Şi hipopotamii au fiert în bazinul lor, traducere de Ciprian Şiulea, Polirom, 2009
-------------------
Un fiu în plus sau în minus

Harry Mulisch, Siegfried, traducere de Gheorghe Nicolaescu, Cotidianul/Univers, 2008
----------------

O doamnă un pic infractoare
Rodica Ojog Braşoveanu, Cianură pentru un surâs, Nemira, 2009

------------

O poveste

Annie Proulx, Ştiri de acasă, traducere de Ana Constantinescu, Leda/Corint, 2009

-------------
Zâmbetul de împrumut
Alexandra Titu, Viţelul cel gras, Marineasa, 2008
--------------
În căutarea eternei iluzii

Olga Tokarczuk, Călătoria oamenilor Cărţii, traducere de Constantin Geambaşu, Polirom, 2001
------------
Pe scurt
Ludmila Uliţkaia, Soniecika, Humanitas, 2004
--------------
Răzbunări literare
Martin Walser, Moartea unui critic, traducere de Victor Scoradeţ, Allfa, 2004
__________

Transsovietic

Oksana Zabuşko, Studii în teren despre sexul ucrainean, traducere de Ovidiu Hanceriuc, Art, 2008

-----------

Ocoliri, frânturi, imagini

[Pseudo-cronică] Pare complicată cartea lui Kata, mai ales pentru cei care vor să o citească dintr-o suflare. De fapt, nu e greu de citit, ci e greu de spus ce-i cu ea. Rareş Moldovan spune [în prefaţă] că prima dată n-a înţeles nimic. Şi parcă au fost de acord cu el mulţi dintre cei care au scris despre ea. Am găsit însemnări făcute de Teodora Dumitru, Luciat, Corcoran. Pentru cei care n-au răufăcătorul vorbeşte şi ar vrea să afle cum e: de citit fragmentele de pe Club Literar.

Cred că există un moment prielnic pentru fiecare carte, un moment în care trebuie citită pentru că doar atunci mesajul ei poate fi înţeles cel mai bine, doar atunci poţi deschide cartea şi poţi găsi tot ce e ascuns acolo pentru tine. I-am dat ocol de multe ori răufăcătorului, am citit fragmente, până când la un moment dat, aşa între 2 şi 3 noaptea, parcă am reuşit să înţeleg câte ceva, să mă apropii destul de text încât să citesc până la capăt.

De fapt, Kata nu vrea să scrie poezie cu orice preţ, ci decupează fragmente de real/imaginar în care sigur există şi o fărâmă de poezie. Parcă am călători cu trenul [dar nu prin Moldova] iar pe fereastră uneori se văd imagini clare, în rest, din cauza vitezei sau a unui obstacol totul e confuz [sau nepoetic, mai bine zis]. Mi-am adus aminte şi ce zicea Svetlana Cârstean într-un interviu recent: Nu cred că poate exista ceva care nu şi-ar găsi loc într-un fel sau altul în poezie. Problema nu e despre ce nu aş scrie, ci cum nu aş scrie. În rest, orice poate intra în ţesătura textului, depinde cum e folosit.[...] Celor ce teoretizează dispariţia poeziei şi inutilitatea ei, le-aş spune că se înşeală si că, dacă ar fi mai atenţi, ar remarca faptul ca există poezie în orice, în reclamele de pe marginea străzii, în textele de pe tricouri, în proza din toată lumea.

Kata zice doar: nu ţin să exprim nimic cu exactitate. În răufăcătorul vorbeşte poezia trebuie mai mult înţeleasă decât simţită, şi asta nu ştiu dacă e bine. Dar am găsit destule fragmente frumoase. Trec aici câteva:

un vis f. scurt
în care cineva-i spune
că Lumea-i oricum o Idee proastă
----
de evitat intervalul 9-12
e plin de coincidenţe
---------
problema cu copiii pierduţi
care pluteau printre pagini de atâţia ani
încât te puteai aştepta să-i regăseşti
în orice moment
-------
Mi-aş dori să existe o Asociaţie a Dreptului de a te Răzgândi, un mausoleu al celor ucişi de emoţie; şi să fi cotrobăit mai mult prin geanta plină de scrisorile de dragoste ale tatălui. Şi mă întreb dacă negocierile [prezumtive] cu Khasis ar fi posibile.

Mult mai poetice mi s-au părut cele cinci clipuri de pe dvd-ul care însoţeşte cartea. Ce am reţinut: clipul 1- dacă eşti timid, simulează o urmărire; clipul 2 - peisaj mioritic & Dylan Thomas & do not go gentle into that good night, cât despre oi, aş fi preferat altele; clipul 3 [alte fragmente] seamănă cu Everybody hurts a celor de la REM, iar textul îi aparţine lui Dan Sociu; clipul 4 - e din nou legat direct de carte, la fel ca primul, de data asta e vorba de atacul dat la o bancă [cu urechea lipită]; clipul 5- Dumnezeu defrişează pădurile.

[Pseudo-final] Mi se pare că e mai mult vorba de un experiment, de nişte căutări [deşi uneori şi noi privim printr-un monitor în lumea noastră] şi [probabil] dacă nu ar fi fost vorba de Celebrul Animal nu m-aş fi străduit să citesc de câteva ori cartea asta.

Kata, răufăcătorul vorbeşte, Vinea, 2007

Rezumat

Azi m-am plimbat multişor cu taxiul, inclusiv prin zone în care nu ajung prea des. Partea bună e că mi-e drag oraşul ăsta, aşa cum e el, cu toate lipsurile pe care le are. Partea proastă e că au reuşit unii să demoleze ce vroiau ei şi să pună în loc sticlă şi metale. Urmează Abatorul; zic asta pentru că deja au început să îndepărteze ţiglele şi de pe partea vizibilă, cea de pe Eroilor.

Oricum, plimbarea asta am făcut-o fără card, aşa că m-am dus şi prin librării, să văd cam ce aş vrea să cumpăr. Sunt destule noutăţi. Dacă ar fi să cred rezultatele sondajului poetic [mulţumesc mult de tot celor care au votat], aş zice aşa: toată lumea are bani şi toţi găsesc cărţile pe care şi le doresc. De fapt, cred că cei care-şi doresc mult de tot o carte reuşesc să dea de ea, oricât de greu ar fi.

Pentru cei care au bani, dar n-au găsit încă toate cărţile pe care şi le doresc, o să spun că la Caligraf au ajuns multe cărţi tipărite la Vinea, cred că cele apărute în 2008 sunt toate, dar sunt şi destule apărute în anii anteriori. V-ar trebui cam 250-300 de lei pentru a lua cam tot, dar nu vă speriaţi, se dau la bucată, puteţi lua doar una-două, depinde ce vă interesează.

De la Adinab am aflat că Centrul Cultural Francez pregăteşte diverse, în martie. Iar mâine, de la 5pm, la Cartea de nisip se spun poveşti despre boema timişoreană, iar la Cărtureşti, de la 6pm, despre literatura poloneză.

Reveniri poetice

Zicea odată o prietenă de familie: Insistaţi, insistaţi până deranjaţi! Aşa şi eu, reiau toată povestea cu poezia.

"Am inventat şi un sondaj, strict legat de poezie. Poate mă ajutaţi să ies din starea de apatie în care am intrat. Tot am vrut să scriu despre asta, de când am văzut propunerile lui Răzvan Ţupa legate de bursa de poezie 1 şi 2. [a scris şi pe rocultura]. Întreb:

1. ce cărţi de poezie aţi cumpărat în ultimul an?
2. aţi fost la vreo lansare de poezie?

3. dar la vreo lectură?

Puteţi răspunde aici, sau fiecare pe blogul lui/ei, numai să-mi ziceţi unde. Dacă vor fi răspunsuri, o să răspund şi eu. Nu vreau să încep eu pentru că eu cumpăr cam tot ce găsesc, cumpăr şi din cele care se găsesc greu de tot [că nu-s critic literar, să dau vina pe proasta difuzare]."

Au răspuns: [la comentarii] Raluca, Daniel D. Marin, Pobby
pe blogurile lor: Delaskela, Sisiphe[optzecea], Cinabru, earthwalker.
Lumea nu prea citeşte, sau oricum nu se prea citeşte poezia scrisă acum.
Sondajul îl mai las până pe 15 martie. Mai aştept şi răspunsuri pe blog/bloguri.

Să răspund şi eu, dar în ordine inversă:
3. lecturi: Alexandru Muşina.

2.lansări: Ştefan Manasia, Claudiu Komartin, Andrei Bodiu, Simona Constantinovici, Ion Monoran, Şerban Foarţă, Dan Mircea Cipariu, Ioana Crăciunescu [am cam scris despre toate]
1. cărţi cumpărate: cumpăr cam tot ce-mi iese-n cale, mai ales dacă editura/coperta îmi inspiră încredere; astea-s cărţile cumpărate în 2008 [dar apărute când au vrut ele], pe cele din 2009 le-am zis acum vreo câteva zile. [Le trec mai mult pentru a face să circule nişte nume].

Andrei Bodiu, Oameni obosiţi
Simona Constantinovici, 47.îngeri de catifea
Nasturi în lanul de porumb, volum colectiv, Savârşin II
La Neagra, antologia de la Savârşin I
O căruţă încărcată cu nimic [Ioan Es Pop, Peter Sragher, Robert Şerban]
Băutorii de absint [Coşovei, Danilov, Ion Mureşan, Ioan Es Pop, Liviu Ioan Stoiciu]
Radu Andriescu, Pădurea metalurgică
Marius Oprea, America!America!
Svetlana Cârstean, Floarea de menghină
Vlad Moldovan, Blank
Cristina Ispas, fetiţa. mixaj pe vinil
Dana Catona, iepurele de martie
Rita Chirian, Sevraj
Radu Vancu, Biographia litteraria
Nina Cassian, Avangarda nu moare şi nu se predă
Aida Hancer, Eva nimănui
Nicolae Coande, vânt, tutun şi alcool
Răzvan Ţupa, Fetiş, ediţia a IIa
Florin Partene, Reverenţa
Mihai Vieru, Hai-Ku Miki
Viviana Muşa, Şcoala specială
Marin Mălaicu-Hondrari, Zborul femeii pe deasupra bărbatului
Cătălina Cadinoiu, Nuferii mor în cadă
Andrei Codrescu, Femeia neagră a unui culcuş de hoţi
Ruxandra Cesereanu, Coma
Nichita Stănescu, Invizibilul soare
Sebastian Reichmann, Mocheta lui Klimt
Anca Mizumschi, Poze cu zimţi
Ştefan Manasia, Cartea micilor invazii
Teodor Dună, Trenul de 31 februarie
Octavian Soviany, Scrisori din Arcadia
Miruna Vlada, Pauza dintre vene
Ion Stratan, Cimitirul de maşini
Aurel Dumitraşcu, Divina Paradoxalia

Ezra Pound, Poems [selected by Thom Gunn]
***The Best American Poetry 2003
Festivalul internaţional de poezie Oskar Pastior, Sibiu, 2007
Ilya Kaminsky, Dansând în Odessa

Am povestit cândva de ce citesc poezie.

Zice Pobby într-un comentariu: "iar pe timp de criză o să iau numai volume de poezie, având în vedere ca o să tai din bugetul pentru cărţi. Romane şi altele o să împrumut." Eu nu m-am hotărât încă dacă o să tai sau nu din banii de cărţi, dar mă bate gândul să mă întorc strict la anglo-americanii mei [plus Roberto Bolano] şi la poezie.