Showing posts with label cartarescu. Show all posts
Showing posts with label cartarescu. Show all posts

Tuesday, November 30, 2010

Gaudeamus 2010 (1)

La târgul ăsta nu am fost la prea multe lansări şi pentru că s-au suprapus mult prea multe evenimente şi a trebuit să mă împart între Romexpo şi MNLR.  Vineri n-am pierdut ocazia de a lua un autograf de la Mircea Horia Simionescu, care a  avut şi răbdarea de a schimba două trei vorbe cu toţi cei care şi-au dorit unul. Cartea e una de versuri, nu ştiu câte exemplare au fost la vânzare, dar s-au vândut toate atunci, seara. Am făcut şi câteva poze, în a doua apare şi Eugen Negrici.


Mai târziu un pic s-a lansat Aer cu diamante. Nu mai ştiu când am auzit prima dată de cartea asta, ştiu doar că primul scriitor optzecist pe care l-am citit a fost un prozator: Mircea Nedelciu.  Am cumpărat o carte mai mult din întâmplare. Ei, nu chiar, ştiam că în acea colecţie încă mai apar autori români care scriu literatură, nu lături. Poate mi-a plăcut şi dedicaţia: Se dedică literaturii române din ultimele trei decenii. Pe vremea aceea nu aveam absolut nicio legătură cu cele filologice şi nici nu credeam că voi avea. Am luat cartea şi am plecat spre casă răsfoind-o în continuare. Ştiu că la un moment dat am început să sar într-un picior de bucurie, dar aveam o vârstă la care îmi puteam permite aşa ceva. Aer cu diamante [Mircea Cărtărescu, Traian T. Coşovei, Florin Iaru, Ion Stratan] şi Cinci [Mariana Marin, Romulus Bucur, Ion Bogdan Lefter, Alexandru Muşina, Bogdan Ghiu] le-am citit după ce am intrat la facultate şi am putut să-mi fac legitimaţie la BCUT. Asta voiam să vă rog: citiţi Aer cu diamante şi Cinci în acelaşi timp, presăraţi şi câteva pagini din Desant 83 şi veţi da peste o generaţie literară care a apărut împotrivindu-se vremurilor, că nici acum nu ştiu cum de a fost posibil. 

Florin Iaru


Traian T. Coşovei


Mircea Cărtărescu

Tuesday, July 27, 2010

Despre bloguri, la Bistriţa

Duminică dimineaţa, în Class Cafe s-a lansat primul număr din Poesis Internaţional [un magazin literar care arată foarte bine; o să aibă parte de o postare specială], iar apoi s-au dezbătut lucruri importante legate de internet şi bloguri. Deocamdată nu zic nimic mai mult, dar poate într-o zi voi zice.

Marin Mălaicu Hondrari

Radu Vancu

Mircea Cărtărescu

Monday, July 26, 2010

Şi încă o zi

Sâmbătă am fost în excursie, ne-am adunat frumos, ne-am urcat în autocar şi ne-am dus la Sângeorz Băi. În autocar am cântat, ne-am prostit, am şi învăţat câte ceva [de exemplu am aflat că Someşul Mare trece prin Ilva Mică], dar în general am fost cuminţi. 
Am fost pentru prima dată la Muzeul de Artă Comparată şi mi-a plăcut tare mult [nu doar pentru că e albastru] :
Acolo a avut loc un vernisaj* [Bianca Boeroiu, ceramică] şi o lansare de carte [un fel de reluare a unui moment de la Bistriţa; Ioana Nicolaie şi-a lansat Cerul din burtă, mărturisind că şi-ar dori să se reîntoarcă pentru  a lansa cu adevărat cartea pentru copii, Aventurile lui Arik, despre care acum a spus doar două vorbe, în viteză]

La întoarcerea în Bistriţa, am trecut pe la Sinogogă, pentru o nouă repriză de lecturi.

Vlad Moldovan
 


Octavian Soviany

Radu Vancu

Răzvan Ţupa

La finalul serii, după câteva lecturi neincluse în programul iniţial [au citit Dinu Flămând, Aurel Rău şi Nicolae Tzone, prezenţi la Bistriţa în calitatea lor de traducători şi editori], Mircea Cărtărescu şi-a lansat cele două noi cărţi apărute la Humanitas: Nimic şi Frumoasele străine [prezentarea a fost făcută de Lidia Bodea]:

Eu am filmat doar la partea cu nimicul. Mai întâi a povestit despre carte, poeţi şi poezie [aici o primă parte], iar apoi a şi citit ceva:
 
*Am uitat să zic ieri: a mai fost un vernisaj, tot inclus în programul oficial al festivalului; în prima zi la Sinagogă, s-a deschis o expoziţie Paul Celan:

Thursday, July 1, 2010

Bookfest, episodul final

Aveam de gând să scriu despre Apropierea lui Marin Mălaicu Hondrari, dar asta se va întâmpla numai după ce o s-o recitesc. Cum nu ştiu când o să-mi fac timp pentru recitire, m-am gândit să postez înregistrările făcute la Bookfest

Cartea a fost prezentată de Marius Chivu 


şi Mircea Cărtărescu


Autorul a  avut voie să spună ceva în apărarea sa:


Dar cea mai bună apărare e cartea. 

Tuesday, June 22, 2010

Un vis

Simona Popescu la Clubul Ţăranului
[tot pentru Ioana, adică www.helpioana.ro]





... dar şi câte ceva din cele spuse & citite de Mircea Cărtărescu




Saturday, May 15, 2010

PdS 49


Am vrut iniţial să transcriu prima poezie din volum, dar am văzut că e pe site. Aşa că am trecut la ultima. Cele două mi se par oricum cele mai bune din volum. Trec aici doar câteva fragmente, pentru că poezia e mult prea lungă.


Mircea Cărtărescu
Occidentul

Occidentul m-a pus cu botul pe labe.
am văzut New-Yorkul şi Parisul, San-Francisco şi Frankfurt
am fost unde n-am visat să merg vreodată.
am venit înapoi cu un teanc de poze
şi cu moartea în suflet.
crezusem că însemn ceva şi că viaţa mea înseamnă ceva.
văzusem ochiul lui Dumnezeu privindu-mă prin microscop
privindu-mi zvârcolirile de pe lamelă.
acum nu mai cred nimic.
am fost bun pentru o stabilitate tâmpită
pentru o uitare adâncă
pentru un vagin singuratic.
hoinăream prin locuri care acum nu mai există.
oh, lumea mea nu mai există!
lumea mea nu mai există!
lumea mea împuţită în care însemnam ceva.
eu, mircea cărtărescu, sunt nimeni în lumea cea nouă


[...]


îmi văd acum lungul nasului
şi văd lungul nasului literaturii
căci eu am văzut Sears Tower
şi am văzut Chicago, în ceaţa verzuie, de sus, din Sears Tower
şi pe terasa unui zgârie-nori alergau doi ogari
şi i-am zis Gabrielei, cum ne beam Coca-Cola,
că viaţa mea s-a sfârşit.
e ca în Magii lui Eliot: am vazut Occidentul
am trecut cu avionul peste Manhattan
am privit cu ochi mari moartea mea fermecată
căci moartea mea este asta.
am privit vitrinele cu motociclete Suzuki
si m-am vazut în ele jegos, anonim
am umblat ore-n şir prin Königstrasse
printre puştii cu skateboards.
eram omul alb-negru dintr-o poză color
Kafka între arcadieni.
poeme, poheme, filosentiame
modernisme şi discuţii la cârciumă despre care-i mai mare
clasamente făcute-n tren (veneam din Oneşti): care-s cele mai bune
romane româneşti de azi
cei mai buni zece poeţi în viaţă
aşa cum papuaşii
scuipă şi acum în ceaunul cu vin de palmier, să fermenteze...
dar poezia e un semn de subdezvoltare
şi la fel să-ţi priveşti Dumnezeul în ochi
deşi nu l-ai văzut niciodată...


[...]

am trăncănit despre postmodernism la Ludwigsburg
cu Hassan şi Bradbury şi Gass şi Barth şi Federman
aşa cum mai bavardează condamnatul cu călăul lui
am înregistrat pe reportofon vuietul securii
care-mi desparte capul de trunchi.
îmi venea sa plâng în luxul din Monrepos:
cum e posibil? de ce ne-am născut de pomană?
de ce să luptăm cu Vadim şi cu Funar?
de ce nu putem o dată trăi?
de ce acum, când am putea, în fine, trăi
respirăm din nou mirosul acru-al pubelelor?
postmodernism şi pa’şopt
deconstrucţie şi tribalism
pragmatism şi ombilicuri
şi viaţa, care este aiurea...


[...]


iar poezia? mă simt ca ultimul mohican
ridicol asemeni dinozaurului Denver.
poezia cea mai bună e poezia suportabilă,
nimic altceva: doar suportabilă.
noi am făcut zece ani poezie bună
fără să ştim ce poezie proastă am făcut.
am făcut literatură mare, şi acum înţelegem
că ea nu poate trece de prag, tocmai fiindcă e mare,
prea mare, sufocată de grăsimea ei.
nici poemu-ăsta nu-i poezie
căci doar ce nu e poezie
mai poate rezista ca poezie
doar ce nu poate fi poezie.

Occidentul mi-a deschis ochii şi m-a dat cu capul de pragul de sus.
las altora ce a fost viaţa mea până azi.
să creadă alţii în ce am crezut eu.
să iubească alţii ce am iubit eu.
eu nu mai pot.
nu mai pot, nu mai pot.