Thursday, December 10, 2009

Pds pentru toată iarna

Voiam iniţial să aştept vreo sâmbătă, dar m-am răzgândit. Azi e cea mai bună zi pentru acest pds de sezon, pentru că pur şi simplu nu mai am răbdare, dar şi pentru că tot într-o joi am şi început blogul ăsta. Am obosit. Aşa că trec aici un poem care mi se potriveşte foarte bine, unul care rămâne de veghe. Cred că nici iarna asta nu voi învăţa să fluier cu adevărat, cu celelalte o să încerc să mă descurc. Poate cândva voi spune: e timpul, Doamne, iarna a fost lungă, şi toate vor reintra în normal, deşi nu prea mai ştiu ce înseamnă normal. 

Claudiu Komartin
Gânduri de iarnă

O să ies din iarnă mai gras,
mai bolnav,
mai nesincer.
Deja îmi vine mult mai greu
să mă-mbărbătez –
dau drumul la aragaz
de parcă aş suna la salvare
de parcă altfel planeta
nu s-ar mai învârti.
Prietenii care mă sună
îmi aud vocea şi înţeleg imediat:
o să ies din iarnă cu greu,
mototolit şi murdar, trist,
puţin cabotin,
în jurul meu lumea va bombăni,
se va teme, va ridica vocea
vorbind despre gripă,
doar eu voi fluiera nepăsător şi
voi trece printre toţi
ca unul îndopat toată iarna
cu întuneric şi frică.

Wednesday, December 9, 2009

doar cu litere mici

  • la sibiu am găsit numărul 27 din noua literatură, la bucureşti am găsit numărul 28; cum aici revista nu ajunge, cred că astea-s ultimele numere pe care le mai citesc
  • refuz să mai alerg după cărţi şi reviste
  • am dat de o carte mult dorită într-o librărie, de fapt am dat de ea în baza de date, calculatorul zicea că e pe acolo pe undeva, librarul n-a fost în stare să o găsească, aşa că am plecat fără
  • în timişoara mai există vreo simigerie ?
  • o să mă mai duc la vot doar atunci când vreun partid va avea curajul să propună singurul slogan adevărat: ticăloşii noştri sunt mai drăgălaşi decât ai lor, cu varianta decât nepoţii lor, mai bine ai noştri!
  • am găsit tomis, tot la chioşcul acela, tot pe raftul cu rock, filme, muzici; am vrut să le spun că e una literară, dar am renunţat, s-ar putea să nu o mai aducă
  • am fost la vot, dar tot ce pot să spun e că între x şi y nu văd nicio diferenţă, singurele deosebiri sunt date de iluziile noastre, câte au mai rămas; şi-acum aştept să mă strângeţi de gât, pentru că am îndrăznit să m-ating de perfecţiunile lor; dacă intoleranţa unei tabere nu mă miră, faptul că ceilalţi au ajuns să folosească acelaşi limbaj vulgar  şi aceleaşi metode mă îngrozeşte; un lucru ştiu sigur: îmi voi păstra toţi prietenii, i-am sunat pe unii duminică spre seară, fuseseră la vot, dar nu era niciunul fericit
  • avea dreptate miki: de miercuri încep depresiile

Tuesday, December 8, 2009

[Pseudo]jurnal

"Când îşi luă seama, prin cap îi trecu imaginea păpuşii de cârpă cu care se juca în copilărie. Un trunchi murdar înţesat cu câlţi, cu mânuţe, picioare şi cap cusute cam primitiv. Un ghemotoc cenuşiu şi mototolit. Cu asemenea păpuşi se jucau toate fetiţele sărace din cartierele de lângă râu. Dragostea proprietarelor lor le schimba însă în cele mai frumoase prinţese." [Olga Tokarczuk, Călătoria oamenilor Cărţii] 

Când am dat de paragraful ăsta mi-am adus aminte că am avut şi eu o păpuşă de cârpă, una care a fost într-un fel prinţesă, deşi eu aveam multe alte păpuşi. Primisem mobilă de jucărie, albastră evident. Dar nu aveam nicio păpuşă atât de mică încât să poată dormi în pătuţul acela şi nici pe scaune nu putea sta niciuna. Într-o seară, bunica mi-a dat o păpuşă de cârpă, făcută de ea. Era destul de primitivă, dar era şi ea tot albastră. Ochii, mânuţele şi nu doar ele erau cusute pe trupul acela micuţ. Dar ce conta, avea loc în pătuţ şi pentru o vreme a fost păpuşa mea favorită.

Sunday, December 6, 2009

La "Blecher"

De data asta cardul meu n-a mai dat bir cu fugiţii, numai că vremurile sunt de aşa natură încât poveştile stau ascunse în diverse cotloane; nu le place realitatea asta şi se înfiripă greu. Dar ce poate fi mai frumos decât să vorbeşti despre o intâmplare poetică în vremuri  în care toţi vorbesc despre cât de grozavi sunt ei şi ce fericiţi suntem noi doar pentru că ei există? Duminica trecută am fost în Dharma Bar, la o nouă întâlnire a Institutului Blecher.  


M-am bucurat că am ajuns la o ediţie care mă interesa în mod deosebit, urmau să citească Moni Stănilă şi Cosmin Perţa. Gaudeamusul încă era în desfăşurare, mai era şi expoziţia de la MNAC,  aşa că lumea s-a adunat un pic mai greu.


Dar au fost exact atâţia participanţi câţi se cuveneau să fie, destui pentru ca discuţiile să fie interesante.



Mai multe poze găsiţi pe site-ul oficial.

Cosmin Perţa a citit un fragment consistent dintr-un roman aflat în lucru, iar Moni Stănilă a citit din  postoi parovoz. confesiunile dogmatistei, carte pe care ea o consideră a fi debutul ei poetic [Iconostas fiind un jurnal de convertire].

Ar trebui să povestesc mai pe larg, dar deocamdată nu-s în stare decât să las înregistrările să vorbească.

Claudiu Komartin spunând câteva vorbe despre Moni Stănilă


komartin la institutul blecher
Vezi mai multe video din Evenimente

Moni Stănilă citind câte ceva din cartea ei de debut: postoi parovoz. confesiunile dogmatistei.

moni stanila la "blecher"
Vezi mai multe video din Evenimente



moni stanila
Vezi mai multe video din Evenimente

Saturday, December 5, 2009

Pds special 34

Nu aveam de gând să caut vreun pds pentru azi, dar, învârtindu-mă prin oraş, mi-au căzut ochii pe un afiş. Am găsit pe net invitaţia oficială. Sună aşa:

"Orice gând stârnea muzică în lucruri"

Luni, 7 decembrie, la ora 16:20 vă invităm la un recital de muzică şi poezie susţinut de poetul Ion Mureşan şi saxofonistul Liviu Butoi în AULA B.C.U. "Eugen Todoran".

Seara, de la 9, Ion Mureşan o să fie  la vinoteca de pe Eugeniu de Savoya. Moderează Marcel Tolcea.

Ascultaţi ce spune aici Ion Mureşan, cum ajunge la concluzia simplă şi frumoasă: poeţii sunt un fel de anticorpi sociali. 

Citiţi şi câteva poezii, apărute în Tiuk!

Şi tot un pds special: noul blog al lui Pobby. 

Friday, December 4, 2009

La pas prin Bucureşti

Am profitat de vacanţa mea prelungită şi mai ales de vremea bună şi m-am plimbat un pic prin zone pe care voiam să le revăd. Dar m-a cam durut sufletul văzând ce se întâmplă. Ce caută aparatele de aer condiţionat pe biserica Kretzulescu? Şi nu numai acolo...






Dar nu e asta întreaga poveste. Am umblat câteva ore împreună cu Luciat prin zona centrului vechi:






A zis ea la un moment dat că nu se va chinui nimeni să renoveze anumite clădiri, vor fi dărâmate pur şi simplu. Eu cred că vor fi lăsate să cadă, aşa cum se întâmplă şi aici. Deşi, dacă mă gândesc bine, noi, unora,  le punem şi turnuleţe.

Din fericire, vine Crăciunul.


Şi a mai fost şi lună plină [recunosc, am cenzurat poza asta].








Lansări poetice

Moni Stănilă, postoi parovoz. confesiunile dogmatistei, ninpress/charmides

Şerban Foarţă,  Nu ştiu alţii cum sunt..., Cartier

foarta
Vezi mai multe video din Evenimente


A mai fost un Paminot citit în seara aceea, un poem scris de Claudiu Komartin [despre care Foarţă a spus simplu: e mai bun decât al meu]. Găsiţi varianta video aici [şi textul aici].


Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Cartier

emilian galaicu-paun
Vezi mai multe video din Evenimente

Cărţi şi nervi

Să continuăm. Am luat câteva cărţi şi de la târgul ăsta, deşi nu acelea pe care mi le propusesem iniţial. Cam astea ar fi:

Mircea Horia Simionescu, Literatură dus- întors, Bibliotheca
Mircea Horia Simionescu, Vârstele, Bibliotheca
Mircea Horia Simionescu, Asediul locului comun, Bibliotheca
Donald Barthelme, albă-ca-zăpada, Leda
Moni Stănilă, postoi parovoz, ninpress/charmides
Ioan Es. Pop, Ieudul fără ieşire, ninpress/charmides
Gelu Vlaşin, omul decor, brumar
de la chioşcul de la muzeu am luat:
Liviu Ioan Stoiciu, Teatrul uitat, MLR
Traian T. Coşovei, Poeţii marilor oraşe, MLR
am mai primit:
Valeriu Mircea Popa, bijutierul
Anne Sexton, The Complete Poems 

Nu-s cele pe care le voiam iniţial [cu vreo câteva excepţii], din mai multe motive: în primul rând pentru că la Vinea n-a apărut mai nimic [decât un Tzone nenorocit care tot zicea că el n-are nicio vină], şi-mi pare rău că nu am luat volumul din ediţii definitive al lui Liviu Ioan Stoiciu. În al doilea rând pentru că m-am dus la o editură căutând o carte anume şi mi s-a spus să vorbesc cu autorul, pentru că la editură nu-s decît vreo 10 exemplare, dar nu-s de vânzare, le-a lăsat aşa, să aibă ăia cu ce să se  laude. Deci dacă vreau cartea, să-l caut pe autor. Şi parcă astea n-ar fi fost de ajuns,  a mai fost şi îngrămădeala de la parter. Aşa că am uitat ce cărţi ziceam că-mi iau, ce edituri ar trebui căutate. Dar uite aşa bugetul meu a fost salvat.

Thursday, December 3, 2009

Acasă. Nu prea dulce, să nu dăm în diabet

Pe aici totul e cenuşiu. Pe străzi e un fel de noroi, fabricat din praful autohton şi ploile venite de nu ştiu unde [probabil de la Cluj]. Da, m-am întors, şi precum vedeţi nu prea mă bucur. Cerculeţ a  avut dreptate am plecat la Piaţ Cărţi, nu lăsat bec aprins. Dar l-am aprins acum: am dat peste un magazin în care încă se mai găsesc becuri de 100, mă gândesc să mă duc să le cumpăr pe toate. Cu ocazia asta mi-am schimbat becul din hol, era ars şi de 75  n-am vrut să pun. Şi acum mă gândesc să schimb şi becurile din camera mea, n-am găsit atunci de 100 şi am luat 2 de 75. Unul de 100 mi-ar fi de ajuns. Dar vreau să vă anunţ oficial că lustra mea are 4 braţe şi cea din sufragerie 5. 

Gaudeamusul meu a durat un pic mai mult, pentru că Bucureştiul meu e un oraş plin de prieteni. Şi tot n-am reuşit să stau atât de mult de vorbă pe cât aş fi vrut cu unii dintre ei. Şi deja mi-e dor de ei. Vineri, când am ajuns în Bucureşti i-am sunat pe cei mai dragi; şi îmi pare rău că n-am putut să mă  împart în mai multe bucăţi pentru că aş fi vrut să-i văd cât mai repede şi pe toţi în acelaşi timp.

Târgul în sine nu mi-a plăcut deloc şi nici nu cred că s-a bătut vreun record. NU-mi pasă câţi expozanţi au fost atâta timp cât spaţiul acela e insuficient. NU am văzut toate standurile de la parter, pentru că NU mi-a plăcut înghesuiala. Editurile parcă erau băgate unele în altele, şi spaţiul dintre standuri prea mic. Cumpărători or fi fost sâmbătă şi duminică, pentru că în primele zile am înţeles că n-a mers nimic [aşa mi-au spus nişte surse neoficiale].

În Bucureşti ar fi fost multe de făcut şi de văzut. N-am reuşit să văd expoziţia de la MNAC, mi-a fost recomandată, dar durează parcă până spre mijlocul lui februarie, aşa că, cine ştie, poate totuşi mai am o şansă. A scris Gabriel Daliş  despre ea.

Şi vineri, la muzeu, citeşte Ioan Es. Pop, probabil la 6. Iar la Bistriţa o să fie un festival săptămâna viitoare, detalii găsiţi pe afişul alăturat.

Pe aici însă mai nimic, doar ploaie şi ceaţă, un nenorocit aruncă cu petarde. Spre etajul 10, tunete şi fulgere. Revin în curând cu detalii.