Pds pentru toată iarna

Voiam iniţial să aştept vreo sâmbătă, dar m-am răzgândit. Azi e cea mai bună zi pentru acest pds de sezon, pentru că pur şi simplu nu mai am răbdare, dar şi pentru că tot într-o joi am şi început blogul ăsta. Am obosit. Aşa că trec aici un poem care mi se potriveşte foarte bine, unul care rămâne de veghe. Cred că nici iarna asta nu voi învăţa să fluier cu adevărat, cu celelalte o să încerc să mă descurc. Poate cândva voi spune: e timpul, Doamne, iarna a fost lungă, şi toate vor reintra în normal, deşi nu prea mai ştiu ce înseamnă normal. 

Claudiu Komartin
Gânduri de iarnă

O să ies din iarnă mai gras,
mai bolnav,
mai nesincer.
Deja îmi vine mult mai greu
să mă-mbărbătez –
dau drumul la aragaz
de parcă aş suna la salvare
de parcă altfel planeta
nu s-ar mai învârti.
Prietenii care mă sună
îmi aud vocea şi înţeleg imediat:
o să ies din iarnă cu greu,
mototolit şi murdar, trist,
puţin cabotin,
în jurul meu lumea va bombăni,
se va teme, va ridica vocea
vorbind despre gripă,
doar eu voi fluiera nepăsător şi
voi trece printre toţi
ca unul îndopat toată iarna
cu întuneric şi frică.

doar cu litere mici

• la sibiu am găsit numărul 27 din noua literatură, la bucureşti am găsit numărul 28; cum aici revista nu ajunge, cred că astea-s ultimele numere pe care le mai citesc
• refuz să mai alerg după cărţi şi reviste
• am dat de o carte mult dorită într-o librărie, de fapt am dat de ea în baza de date, calculatorul zicea că e pe acolo pe undeva, librarul n-a fost în stare să o găsească, aşa că am plecat fără
• în timişoara mai există vreo simigerie ?
• o să mă mai duc la vot doar atunci când vreun partid va avea curajul să propună singurul slogan adevărat: ticăloşii noştri sunt mai drăgălaşi decât ai lor, cu varianta decât nepoţii lor, mai bine ai noştri!
• am găsit tomis, tot la chioşcul acela, tot pe raftul cu rock, filme, muzici; am vrut să le spun că e una literară, dar am renunţat, s-ar putea să nu o mai aducă
• am fost la vot, dar tot ce pot să spun e că între x şi y nu văd nicio diferenţă, singurele deosebiri sunt date de iluziile noastre, câte au mai rămas; şi-acum aştept să mă strângeţi de gât, pentru că am îndrăznit să m-ating de perfecţiunile lor; dacă intoleranţa unei tabere nu mă miră, faptul că ceilalţi au ajuns să folosească acelaşi limbaj vulgar  şi aceleaşi metode mă îngrozeşte; un lucru ştiu sigur: îmi voi păstra toţi prietenii, i-am sunat pe unii duminică spre seară, fuseseră la vot, dar nu era niciunul fericit
• avea dreptate miki: de miercuri încep depresiile
  

[Pseudo]jurnal

"Când îşi luă seama, prin cap îi trecu imaginea păpuşii de cârpă cu care se juca în copilărie. Un trunchi murdar înţesat cu câlţi, cu mânuţe, picioare şi cap cusute cam primitiv. Un ghemotoc cenuşiu şi mototolit. Cu asemenea păpuşi se jucau toate fetiţele sărace din cartierele de lângă râu. Dragostea proprietarelor lor le schimba însă în cele mai frumoase prinţese." [Olga Tokarczuk, Călătoria oamenilor Cărţii] 

Când am dat de paragraful ăsta mi-am adus aminte că am avut şi eu o păpuşă de cârpă, una care a fost într-un fel prinţesă, deşi eu aveam multe alte păpuşi. Primisem mobilă de jucărie, albastră evident. Dar nu aveam nicio păpuşă atât de mică încât să poată dormi în pătuţul acela şi nici pe scaune nu putea sta niciuna. Într-o seară, bunica mi-a dat o păpuşă de cârpă, făcută de ea. Era destul de primitivă, dar era şi ea tot albastră. Ochii, mânuţele şi nu doar ele erau cusute pe trupul acela micuţ. Dar ce conta, avea loc în pătuţ şi pentru o vreme a fost păpuşa mea favorită.

La "Blecher"

De data asta cardul meu n-a mai dat bir cu fugiţii, numai că vremurile sunt de aşa natură încât poveştile stau ascunse în diverse cotloane; nu le place realitatea asta şi se înfiripă greu. Dar ce poate fi mai frumos decât să vorbeşti despre o intâmplare poetică în vremuri  în care toţi vorbesc despre cât de grozavi sunt ei şi ce fericiţi suntem noi doar pentru că ei există? Duminica trecută am fost în Dharma Bar, la o nouă întâlnire a Institutului Blecher.  

M-am bucurat că am ajuns la o ediţie care mă interesa în mod deosebit, urmau să citească Moni Stănilă şi Cosmin Perţa. Gaudeamusul încă era în desfăşurare, mai era şi expoziţia de la MNAC,  aşa că lumea s-a adunat un pic mai greu.

Dar au fost exact atâţia participanţi câţi se cuveneau să fie, destui pentru ca discuţiile să fie interesante.

Mai multe poze găsiţi pe site-ul oficial.

Cosmin Perţa a citit un fragment consistent dintr-un roman aflat în lucru, iar Moni Stănilă a citit din  postoi parovoz. confesiunile dogmatistei, carte pe care ea o consideră a fi debutul ei poetic [Iconostas fiind un jurnal de convertire].

Ar trebui să povestesc mai pe larg, dar deocamdată nu-s în stare decât să las înregistrările să vorbească.

Claudiu Komartin spunând câteva vorbe despre Moni Stănilă

komartin la institutul blecher
Vezi mai multe video din Evenimente

Moni Stănilă citind câte ceva din cartea ei de debut: postoi parovoz. confesiunile dogmatistei.

moni stanila la "blecher"
Vezi mai multe video din Evenimente


moni stanila
Vezi mai multe video din Evenimente

Pds special 34

Nu aveam de gând să caut vreun pds pentru azi, dar, învârtindu-mă prin oraş, mi-au căzut ochii pe un afiş. Am găsit pe net invitaţia oficială. Sună aşa:

"Orice gând stârnea muzică în lucruri"

Luni, 7 decembrie, la ora 16:20 vă invităm la un recital de muzică şi poezie susţinut de poetul Ion Mureşan şi saxofonistul Liviu Butoi în AULA B.C.U. "Eugen Todoran".

Seara, de la 9, Ion Mureşan o să fie  la vinoteca de pe Eugeniu de Savoya. Moderează Marcel Tolcea.

Ascultaţi ce spune aici Ion Mureşan, cum ajunge la concluzia simplă şi frumoasă: poeţii sunt un fel de anticorpi sociali. 

Citiţi şi câteva poezii, apărute în Tiuk!

Şi tot un pds special: noul blog al lui Pobby. 

La pas prin Bucureşti

Am profitat de vacanţa mea prelungită şi mai ales de vremea bună şi m-am plimbat un pic prin zone pe care voiam să le revăd. Dar m-a cam durut sufletul văzând ce se întâmplă. Ce caută aparatele de aer condiţionat pe biserica Kretzulescu? Şi nu numai acolo...

Dar nu e asta întreaga poveste. Am umblat câteva ore împreună cu Luciat prin zona centrului vechi:

A zis ea la un moment dat că nu se va chinui nimeni să renoveze anumite clădiri, vor fi dărâmate pur şi simplu. Eu cred că vor fi lăsate să cadă, aşa cum se întâmplă şi aici. Deşi, dacă mă gândesc bine, noi, unora,  le punem şi turnuleţe.

Din fericire, vine Crăciunul.

Şi a mai fost şi lună plină [recunosc, am cenzurat poza asta].

Lansări poetice

Moni Stănilă, postoi parovoz. confesiunile dogmatistei, ninpress/charmides

moni stanila
Vezi mai multe video din Evenimente

Şerban Foarţă,  Nu ştiu alţii cum sunt..., Cartier

foarta
Vezi mai multe video din Evenimente

A mai fost un Paminot citit în seara aceea, un poem scris de Claudiu Komartin [despre care Foarţă a spus simplu: e mai bun decât al meu]. Găsiţi varianta video aici [şi textul aici].

serban foarta
Vezi mai multe video din Evenimente

Emilian Galaicu-Păun, Arme grăitoare, Cartier

emilian galaicu-paun
Vezi mai multe video din Evenimente

Cărţi şi nervi

Să continuăm. Am luat câteva cărţi şi de la târgul ăsta, deşi nu acelea pe care mi le propusesem iniţial. Cam astea ar fi:

Mircea Horia Simionescu, Literatură dus- întors, Bibliotheca
Mircea Horia Simionescu, Vârstele, Bibliotheca
Mircea Horia Simionescu, Asediul locului comun, Bibliotheca
Donald Barthelme, albă-ca-zăpada, Leda
Moni Stănilă, postoi parovoz, ninpress/charmides
Ioan Es. Pop, Ieudul fără ieşire, ninpress/charmides
Gelu Vlaşin, omul decor, brumar
de la chioşcul de la muzeu am luat:
Liviu Ioan Stoiciu, Teatrul uitat, MLR
Traian T. Coşovei, Poeţii marilor oraşe, MLR
am mai primit:
Valeriu Mircea Popa, bijutierul
Anne Sexton, The Complete Poems 

Nu-s cele pe care le voiam iniţial [cu vreo câteva excepţii], din mai multe motive: în primul rând pentru că la Vinea n-a apărut mai nimic [decât un Tzone nenorocit care tot zicea că el n-are nicio vină], şi-mi pare rău că nu am luat volumul din ediţii definitive al lui Liviu Ioan Stoiciu. În al doilea rând pentru că m-am dus la o editură căutând o carte anume şi mi s-a spus să vorbesc cu autorul, pentru că la editură nu-s decît vreo 10 exemplare, dar nu-s de vânzare, le-a lăsat aşa, să aibă ăia cu ce să se  laude. Deci dacă vreau cartea, să-l caut pe autor. Şi parcă astea n-ar fi fost de ajuns,  a mai fost şi îngrămădeala de la parter. Aşa că am uitat ce cărţi ziceam că-mi iau, ce edituri ar trebui căutate. Dar uite aşa bugetul meu a fost salvat.

Acasă. Nu prea dulce, să nu dăm în diabet

Pe aici totul e cenuşiu. Pe străzi e un fel de noroi, fabricat din praful autohton şi ploile venite de nu ştiu unde [probabil de la Cluj]. Da, m-am întors, şi precum vedeţi nu prea mă bucur. Cerculeţ a  avut dreptate am plecat la Piaţ Cărţi, nu lăsat bec aprins. Dar l-am aprins acum: am dat peste un magazin în care încă se mai găsesc becuri de 100, mă gândesc să mă duc să le cumpăr pe toate. Cu ocazia asta mi-am schimbat becul din hol, era ars şi de 75  n-am vrut să pun. Şi acum mă gândesc să schimb şi becurile din camera mea, n-am găsit atunci de 100 şi am luat 2 de 75. Unul de 100 mi-ar fi de ajuns. Dar vreau să vă anunţ oficial că lustra mea are 4 braţe şi cea din sufragerie 5. 

Gaudeamusul meu a durat un pic mai mult, pentru că Bucureştiul meu e un oraş plin de prieteni. Şi tot n-am reuşit să stau atât de mult de vorbă pe cât aş fi vrut cu unii dintre ei. Şi deja mi-e dor de ei. Vineri, când am ajuns în Bucureşti i-am sunat pe cei mai dragi; şi îmi pare rău că n-am putut să mă  împart în mai multe bucăţi pentru că aş fi vrut să-i văd cât mai repede şi pe toţi în acelaşi timp.

Târgul în sine nu mi-a plăcut deloc şi nici nu cred că s-a bătut vreun record. NU-mi pasă câţi expozanţi au fost atâta timp cât spaţiul acela e insuficient. NU am văzut toate standurile de la parter, pentru că NU mi-a plăcut înghesuiala. Editurile parcă erau băgate unele în altele, şi spaţiul dintre standuri prea mic. Cumpărători or fi fost sâmbătă şi duminică, pentru că în primele zile am înţeles că n-a mers nimic [aşa mi-au spus nişte surse neoficiale].

În Bucureşti ar fi fost multe de făcut şi de văzut. N-am reuşit să văd expoziţia de la MNAC, mi-a fost recomandată, dar durează parcă până spre mijlocul lui februarie, aşa că, cine ştie, poate totuşi mai am o şansă. A scris Gabriel Daliş  despre ea.

Şi vineri, la muzeu, citeşte Ioan Es. Pop, probabil la 6. Iar la Bistriţa o să fie un festival săptămâna viitoare, detalii găsiţi pe afişul alăturat.

Pe aici însă mai nimic, doar ploaie şi ceaţă, un nenorocit aruncă cu petarde. Spre etajul 10, tunete şi fulgere. Revin în curând cu detalii.

Gaudeamus. Posibile târguieli

M-am întors la cărţi, astea nu te [mă] trădează. Vine Gaudeamusul, pe site-ul oficial e trecut programul evenimentelor. Dar am senzaţia că nu-s toate lansările trecute acolo, nu apar toate editurile. N-am găsit nimic legat de  Art [între timp a venit ştirea cu lansările/noutăţile de la târg; noutăţi importante: prima traducere integrală a Manifestelor futurismului de Marinetti,  plus traduceri din Soljeniţîn, Václav Havel, Le Clezio etc.] sau Vellant.

Despre Gaudeamus pe diverse site-uri:
Nemira

Leda/Corint [mi-aş cumpăra Donald Barthelme, Albă ca zăpada; Granta: Cei mai buni tineri prozatori americani]

Humanitas [multe noutăţi interesante, printre altele Vonnegut, McCarthy]

Polirom/Cartea românească
[se lansează Imanenţa literaturii, Eugen Negrici, Medgidia lui Cristian Teodorescu, astea mă tentează în mod deosebit, ar mai fi şi altele]

Curtea veche [Bolano nu e trecut]
Millenium Press

Cartier
Tritonic 
Vremea
ICR

Paralela 45

Despre Vinea am mai scris [şi am mai spus undeva şi ce alte cărţi mă tentează]. Brumar o să aibă stand propriu [7.70 stand 342] şi lansează câteva noi volume. Le trec aici, pentru curioşi:

Vineri 27 noiembrie
ora 15, Cartea lui Koch, de Alexandru Ovidiu Vintilă
ora 16, Fragmente din inima mea, de Nicoleta Popa
Sâmbătă 28 noiembrie
ora 14, Jamais vu sau La prima bere cu tata, de Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Adrian
Mălăieş-Popescu, Alexandru Drăgan
ora15, Cartea lui Iov, de Şerban Foarţă
ora16, Omul disponibil, de Ion Zubaşcu.
ora17, Memoria fluviului, de Monica Patriche

Mai apar şi alte cărţi interesante, de exemplu la editura ICR apare un album de artă Studiul 3. Prolog.[Horia Bernea, Paul Gherasim, Constantin Flondor, Horea Paştina, Matei Lăzărescu, Ion Grigorescu, Cristian Paraschiv]. Ar mai fi de căutat: Rene Daumal, Muntele analog [la editura Niculescu], o carte a Ruxandrei Cesereanu, apărută la Limes, o altă carte a lui Andrei Codrescu. [Detalii şi alte informaţii despre diversele noutăţi găsiţi  într-un articol din Evenimentul Zilei şi în unul din România liberă].

Aşa că ne vedem la Gaudeamus. Pe unii dintre voi o să-i văd însă mâine seară, în Papillon, că doar am fost invitaţi frumos: Cafeneaua Papillon din Timişoara va găzdui marţi, 24 noiembrie, de la ora 18, în cadrul proiectului „Timişoara în cărţi”, lansarea volumului de poezie o căruţă încărcată cu nimic/ ein karren beladen mit nichts (editura Brumar), de Ioan Es. Pop, Peter Sragher şi Robert Şerban, cât şi un recital al celor trei scriitori. 

Capitulare

Azi aş fi vrut să fiu la Bucureşti [dar când văd ce cozi sunt la secţiile de votare din Gara de Nord mă gândesc că poate-i  mai bine că am rămas acasă], mă consolez cu gândul că şi România ar fi trebuit să fie în cu totul altă parte. Aşa că nu-mi rămâne altceva de făcut decât să mă duc să votez, pentru a amâna cu câteva secunde decizia finală, pentru a suspenda pentru câteva ore adevărul acelei ghicitori pe care o tot aud de când m-am născut: ce-i mic, negru şi îţi stă întotdeauna în faţă?

Pentru că ştiu sigur că în turul al doilea o să am de făcut aceeaşi alegere ca în 2000 [cu voi viitorul trece]. Dar, nu, la turul al doilea NU mă mai deplasez, să se-aleagă viermii fără mine.

sursa foto: icanhascheezburger

Şi dacă nu vă place luminiţa asta, mai am una: luminiţa de la capătul tunelului e, de obicei, o locomotivă care vine din direcţie opusă. 

Şi pentru cei care au acum douăzeci şi ceva de ani, cel mult 30, şi  un anumit nivel de inteligenţă am un sfat: plecaţi de aici cât mai aveţi timp. Pentru mine e mult prea târziu. Definitiv de târziu.

Poemul de sâmbătă 33

Sâmbăta asta avem temă la pds, dată de Teodora. Sună cam aşa: Uite ce propun eu: poeţi despre… poeţi. Să vedem cum se văd ei pe ei. Dar nu la modul abstract, ca entităţi textuale, ci concret-biografic. Cu nume şi detalii dezvăluitoare. Sau… învăluitoare?!

Am avut de ales din vreo trei poezii [doar 3 pentru că am evitat cu bună ştiinţă cea mai nouă generaţie de poeţi].

George Bacovia
Sonet

E-o noapte udă, grea, te-neci afară,
Prin ceaţă - obosite, roşii, fără zare -
Ard, afumate, triste felinare,
Ca într-o crâşmă umedă, murdară.

Prin măhălăli mai neagră noaptea pare...
Şivoaie-n case triste inundară -
Ş-auzi tuşind o tuse-n sec, amară -
Prin ziduri vechi ce stau în dărâmare.

Ca Edgar Poe, mă reîntorc spre casă,
Ori ca Verlaine, topit de băutură -
Şi-n noaptea asta de nimic nu-mi pasă.

Apoi, cu paşi de-o nostimă măsură,
Prin întunerec bâjbâiesc prin casă,
Şi cad, recad, şi nu mai tac din gură.

Unde am fost azi

Am primit zilele astea mai multe e-maiuluri în care eram anunţată că are loc o lansare, un concert, un spectacol, diverse. Nu ştiam ce să aleg, dar la un moment dat am primit un email care a spulberat concurenţa. Suna aşa: 

Editura Brumar vă invită joi, 19 noiembrie, ora 18, la sediul revistei Orizont, unde va avea loc lansarea volumelor de poezie jamais vu sau la prima bere cu tata, de Adrian Mălăieş-Popescu, Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Alexandru Drăgan, şi mansarda cu vitralii, de Gheorghe Vidican, ambele apărute în colecţia Poeţi români contemporani a editurii Brumar. Vor prezenta Cornel Ungureanu, Mircea Mihăieş şi Robert Şerban.  

Am avut însă un moment de cumpănă azi când am privit pe geam şi-am văzut că a cam dispărut oraşul. [să ştiţi că geamul e parţial deschis, în dreapta ceaţa e în direct.] Numai că mi-am dat seama că ar nu ar trebui să mă dau bătută. Şi bine am făcut! Printre altele Mircea Mihăieş a spus două lucruri care mi-au picat tare bine: ceaţa asta întoarce pe dos orice timişorean; şi, orice bănăţean trebuie să ştie cu o lună înainte ce are de făcut. [Şi să nu uit: mâine se înmânează  premiile Filialei Timişoara a USR. Iar National Book Awards s-au dat azi]

Şi acum, pozele zilei. 

Cornel Ungureanu şi Robert Şerban:

Gheorghe Vidican, Mircea Mihăieş, Cornel Ungureanu:

Mihai Vieru, prezentându-i pe cei patru tineri orădeni[Alexandru Drăgan, Andrei Pintea, Dumitru Vlad, Adrian Mălăieş-Popescu]:

 

Pe alocuri, Mihai Vieru mi s-a părut mai emoţionat decât cei patru, poate şi pentru că el a girat într-un fel acest debut, nu singur, ci împreună cu Claudiu Komartin.

Şi, desigur, la sfârşit s-au citit câteva poezii:

"we go underground"... după cum v-am mai spus

Cam acum o săptămână, am primit o invitaţie specială la cafea, una pe care n-am putut-o refuza. Aşa că vineri dimineaţa am plecat spre Sibiu, iar la ora 6 eram în subterana librăriei Humanitas, unde urma să aibă loc o triplă lansare de carte şi mai ales, un recital de poezie. Cred că mai bine las imaginile şi înregistrările video să spună ce e de spus. Poate o să mai completez cu câte ceva în zilele următoare.

Gata, lectura poate începe! În distribuţie:
Claudiu Komartin, Andrei Terian, Dan Coman, Radu Vancu

La final, dialogul cu publicul. Au fost mai multe întrebări.
Dumitru Chioaru a spus ceva despre enclavizare.

Doamna aceasta venise în subterană la îndemnul Adelei Greceanu. Ascultase NRV, emisiune în care cei trei au fost invitaţi. Şi îmi pare rău că nu am îndrăznit să-i fac o poză în timpul lecturii, dar trebuie să mă credeţi, i se citea o mare fericire pe faţă şi trăia cu adevărat fiecare poezie, uneori mimica i se schimba imperceptibil, alteori aproape total. Dar zâmbetul rămânea mereu întipărit pe faţa ei. Şi-s convinsă că nu are o viaţă uşoară, ba dimpotrivă, cred că de multe ori trece prin momente grele, dar sigur păstrează poezia ca refugiu.

Radu Vancu, Daniela Popa, Ovidiu Baron

La plecare am fotografiat vitrina, la începutul lecturii se aflau acolo mult mai multe cărţi.

Şi câteva înregistrări video. Am încercat să aleg alte [video]poeme, diferite de cele postate de Ovidiu Baron pe blogul O carte într-o frază. [Câte ceva despre cele întâmplate la Sibiu a povestit şi Claudiu Komartin aici. Iar poveşti postlansare găsiţi aici].


Andrei Terian
Vezi mai multe video din Evenimente




Radu Vancu
Vezi mai multe video din Evenimente



Dan Coman
Vezi mai multe video din Evenimente



Claudiu Komartin
Vezi mai multe video din Evenimente

Şi un poem special, singurul care nu face parte din cele trei volume lansate la Sibiu.

in memoria lui constantin virgil banescu
Vezi mai multe video din Evenimente

Poemul de sâmbătă 32

Pentru că a plecat de acasă, am ales eu, blogul, pds-ul. Cu poezia asta merg la sigur cel puţin în ceea ce o priveşte. Sper să vă placă şi vouă.

Dan Coman
[addenda din d great coman]

tulbur peste măsură. nu cunosc pe nimeni care să-mi reziste.
sunt un bărbat cum nu vă puteţi imagina.
ca să nu plesnesc de spaimă mă izbesc de o mie de ori de peretele camerei.
însă nu vă arăt. nu arăt nimic nimănui.
sunt un bărbat teribil. sunt un bărbat cum nu vă puteţi imagina.
bat ca descreieratul din inimă şi mai ceva ca un descreierat
rezist acestui rîs înăbuşit.
începe delirul şi odată cu el bucată cu bucată trupul meu
cade în mine şi mă umple de groază.
nu rămîne nimic în afara respiraţiei năucitoare: inspir. expir. expir. expir.
forţa mea mă încîntă într-atît încît fac spume.
la zeci la sute de kilometri în jur nimic altceva
decît spumele acestea gata să pulverizeze pămîntul.
într-adevăr: tulbur peste măsură. nu cunosc pe nimeni care să-mi reziste.
însă nu vă arăt. nu arăt nimic nimănui.

Nocturnă. Nimic important

Mai am vreo 2-3 zile mai grele şi apoi intru în concediu [ăsta-i încă plătit]. Şi-mi doresc mult să se oprească ploile, să pot măcar ieşi din casă. Şi mă bate gândul să mă tund [pentru că trebuie]. Şi vreau un laptop, sau măcar un notebook.

Şi aş vrea ca atunci când sper că nu va mai ploua nici să nu mai plouă. Asta era priveliştea la ora H, după care s-au adunat o grămadă de nori urâţi.

N-am mai citit nicio carte, dar am răsfoit câteva. Deocamdată am hotărât să nu mai cumpăr niciuna, pînă la târg.

Gaudeamus poetic

Am primit un email* cu toate lansările editurii Vinea de la târgul care stă să vină, am mai primit şi diverse sfaturi*, aşa că am din nou senzaţia că o să mă întorc de la Gaudeamus mai ales cu cărţi de poezie.

În primul rând o să-mi cumpăr:
Geo Bogza, Poemul invectivă
Geo Bogza, Jurnal de sex

poate şi:
Saşa Pană, Călătorie cu funicularul
Constantin Nisipeanu, Femeia de aer
[parcă cei de la Art spuneau undeva ceva despre reeditarea volumului de poezii al lui Max Blecher, tot pe lista de priorităţi l-am inclus; iar la Polirom se anunţă un volum Allen Ginsberg, dar n-am priceput cine face traducerea].

Mi-aş mai cumpăra:
Lucian Vasilescu, aproape. atât de departe
Ioana Ieronim, Triumful paparudei
Florin Caragiu, Sentic
Iolanda Malamen, Ironiada
Mihai Vakulovski, nEUROCHIRURGIE, teatru

poate şi:
Mihail Gălăţanu, Burta înstelată
David Baker, Omul alchimic [traducere de Chris Tănăsescu]
Rodica Braga, Senin ca-n ou
[sunt din nou anunţaţi nişte avangardişti ruşi, în traducerea lui Leo Butnaru, ar fi trebuit să apară la Bookfest; cine ştie, poate acum vor avea mai mult noroc]

Pentru cei care ar fi citit nişte cărţi, dar n-au dat de ele: se mai întâmplă ceva la târgul ăsta, câteva cărţi interesante apar în ediţie nouă [se fac şi lansări]:
Dan Coman, d great Coman
Cosmin Perţa, Santinela de lut
Gabi Eftimie, cartea cu polaroidu'
Mihai Vakulovski, Odada
Florin Partene, Reverenţa
Mugur Grosu, Press. Troleul 43

Reapare Constantin Virgil Bănescu, acelaşi cer ce nu e.
Se va găsi şi cartea Hertei Müller, În coc locuieşte o damă.

Iar eu o să încerc să dau de urma unor cărţi apărute mai demult, dar pe care din diverse motive nu le-am cumpărat până acum.
-------
*mulţumesc :)

Poemul de sâmbătă 31

Am căutat o poezie într-un moment mai greu şi am rămas cu anumite cărţi lângă mine. Nu am volumele de atunci, din motive cred evidente. Am doar două antologii, şi o prefer pe cea a lui Alexandru Condeescu [cred că Ion Mircea a tăiat prea mult din anumite volume].

Ar trebui să-i spun Nichita, şi atât. Dar o să mai povestesc câte ceva. Cred că e ultimul poet care a fost iubit cu adevărat de cititorii de poezie, sigur, erau alte vremuri, iar la polul opus era înghesuială mare.

Şi nu ştiu exact cum ar fi fost sfârşitul, sau când ar fi fost el, dar sigur ar fi putut fi altfel dacă frigului nu i s-ar fi suprapus un tren neîncălzit, un apartament neîncălzit şi un spital cel puţin la fel de neîncălzit.

Nichita Stănescu

Mulţimea*

Fiecare se simte asigurat de singurătatea lui.

Între asiguraţii de singurătatea lor
se ciocnesc pahare, se pupă obraze,
se dăruiesc flori,
moartea unei plante devine cadou de sărbătoare,
pînă cînd mă şi întreb dacă zeul
la sărbătoarea lui
nu-i dăruieşte zeiţei capul meu
ca pe o floare retezată
şi moartea mea
ca pe o amintire de neuitat.

Fără inimă**
Sunt atît de fericit astăzi
de parcă mi-aş fi luat la revedere de la viaţă,
de parcă mi-aş băga în inimă un măr
ca să nu mai bată ci să stea dracului, -
ca să pot să mă apropii de tine şi să-ţi spun:
-Mă, ţi-o fi sete,
ia şi tu şi muşcă un măr!

Ardea spitalul***
Ce vis ciudat mă străbătu azi-noapte!...
...Ardea spitalul cu bolnavi cu tot
Şi flăcările sfîrîiau în cărnuri
Rîs alb cutremurat de savaot

Ce rîs, ce rîs mă străbătu azi-noapte!
Ce rîs de ziduri prăbuşite
Strivind sub ele urlete, clipite
Şi razele căzute ale lunii.

Şi luna... cum mai fulguia azi-noapte
Pe străzile pierdute-adînc în vis...
Şi cum mai fulguia pe cărnuri aspre!
Desfrîu de flăcări şi de vis ucis.

--------

*poezie postumă
**din Măreţia frigului, 1972
***debutul din 1957
****alte poezii aici

Zvon de târg

Încep pregătirile pentru Gaudeamus. Am primit fel de fel de mesaje cu noutăţile ce stau să apară. Am văzut pe câteva bloguri liste cu cărţile dorite, aşa că mi-am făcut şi eu una cu cărţi despre care ştiu că au apărut şi pe care le-aş vrea [pe cele de poezie deja le-am cumpărat, dar le trec şi pe ele tot aici]:

Art

Jorge Edwards, Casa lui Dostoievski [pentru că n-are legătură cu Dostoievski, iar cartea - ca obiect- e atât de frumoasă! meritul îi revine în mare măsură lui Andrei Gamarţ
Iulian Tănase, Adora
Sebastian Reichmann, Dan Stanciu, Dimensiunea "Umbrella"

Humanitas
Cormac McCarthy, Drumul
Richard Ford, Ziua Independenţei
[mai am şi nişte restanţe la capitolul Vargas Llosa, mă mai gândesc]

Vellant
Richard Yates, Revolutionary Road

Vremea

Luptătorii din munţi. Toma Arnăuţoiu, Grupul de la Nucşoara. Documente ale anchetei, procesului, detenţiei, de Ioana-Raluca Voicu-Arnăuţoiu.

Curtea veche
se spune că apare un Bolano nou, romanul cu literatura nazistă

Polirom /Cartea românească

aici am o problemă serioasă, cred că nu e doar a mea: să iau cărţile din târg cu 20% reducere, sau să aştept să-mi vină acasă cu 30% reducere?

ar fi de cumpărat
Sylvia Plath, Johnny Panic şi Biblia Viselor
Truman Capote, Muzica pentru cameleoni
Cristian Teodorescu, Medgidia
Elena Vlădăreanu, spaţiu privat
Angela Marinescu, Probleme personale
Georgiana Sârbu, Istoriile periferiei

poate o să apară şi
Domnica Drumea, Not for Sale
Adrian Bodnaru, O legătură de chei
Daniel Bănulescu, Fugi din viaţa ta
Eugen Negrici, Imanenţa literaturii

Bineînţeles că primul drum tot la Vinea o să-l fac, habar n-am dacă o să fie vreo noutate interesantă; dar mai am câteva restanţe la capitolul poezie şi tot mai sper să găsesc anumite cărţi/anumiţi autori.

Sigur abia de acum încolo editurile vor anunţa noutăţile şi toate lansările, dar eu aş prefera să mai tai nişte titluri de pe lista asta, nu să adaug altele. Excepţie face desigur poezia [şi sper să găsesc la târg antologia cu al 3 lea Săvârşin].

Wanted!

Bijuterii din astea vreau şi eu.
The Well Dressed Reader

şi un ultim sfat:

[Pseudo]electorale

Toată lumea e în campanie electorală, adică şi politicienii, şi scriitorii. O vreme cred că nu o să mai citesc nici paginile de cultură [în caz că se pot numi aşa] de prin ziare. Revistele literare sunt de negăsit, aşa că nu-mi fac nicio problemă în ceea ce le priveşte.

Trec aici un fragment [publicat în Orizont, nr. 10] dintr-un interviu dat de Herta Müller lui Robert Şerban [mai bine zis un fragment din emisiunea A cincea roată, din 12 martie 2005]. 

Mai bine nu ar fi fost dictatură şi mai bine nu aş fi scris nicio carte. Aş fi fost coafeză sau croitoreasă: profesii tot atât de interesante ca atunci când scrii cărţi. [...] Dacă nu ar fi fost dictatură, multă lume şi multe biografii nu ar fi fost atât de nenorocite şi toată ţara asta n-ar fi aşa de nenorocită cum este. Pentru că tot ce la ora actuală nu merge cum trebuie este urmarea dictaturii. Şi câtă nenorocire, câte vieţi distruse, Dumnezeule! Eu nu accept această condiţionare, adică să spui că o dictatură are ca urmare nişte scriitori, nişte cărţi. Hai să ne punem întrebarea şi invers: ce bine ar fi fost dacă n-ar fi fost dictatură? Asta e! Asta aş fi vrut să trăiesc. Şi să fiu scriitoare, dar nu într-o dictatură. Să mă fi făcut scriitoare fără să îmi stric nervii. Ar fi fost şi asta o alternativă.

*poza am făcut-o în Piaţa Libertăţii, zilele trecute

În căutarea eternei iluzii

Cred că ar trebui să mă grăbesc să scriu despre cartea asta [să văd cât mai îmi aduc aduc aminte], aşa ar trebui, să scriu înainte de a se termina festivalul de literatură de la Istanbul. Deşi aş putea să scriu şi după aceea. Gata, v-am ameţit destul. Dar tot nu intru direct în subiect. La Istanbul [sau preferaţi Constantinopol?] sunt acum adunaţi mulţi scriitori, printre care şi patru români, doi prozatori, Norman Manea şi Dan Lungu, şi doi poeţi, Adela Greceanu şi Claudiu Komartin.

Printre scriitorii participanţi se găseşte şi Olga Tokarczuk, scriitoare din Polonia, tradusă şi la noi, acum câţiva ani, la Polirom. Din păcate, oricât am încercat, n-am dat niciunde de Străveacul, am găsit doar Călătoria oamenilor Cărţii. Nu ştiu de ce, dar atunci când i-am auzit prima dată numele şi am aflat şi titlurile celor două cărţi, am crezut că autoarea e din cu totul alt secol. De fapt, e născută în 1962, dar eu credeam că e măcar o  scriitoare de secol XIX.

O să încerc să fac un fel de rezumat al cărţii folosind doar câteva fraze disparate, luate din diverse capitole [am dat peste ele într-un caiet vechi, cu diverse însemnări]:

Gauche este în această poveste o apariţie întâmplătoare. 

La început Dumnezeu a creat lumea dintr-o literă frântă. 

Fiecare carte este o ipostaziere a Cărţii şi se constituie într-o reflectare a ei.

Şi totul merită să fie descris. Nu doar vieţile sfinţilor, marile catastrofe, războaiele sau căsniciile regilor, ci şi naşterea celui de al şaptelea copil în familia unui ţesător, secerişul într-un sat sărac, visele unei bătrâne nebune şi ziua în azilul din Nantes. 

De aceea fiecare carte seamănă puţin cu omul. 

În acelaşi timp, fiecare carte scrisă de om îi supravieţuieşte. Omul care scrie o carte se depăşeşte pe sine. 

Gauche îşi apropie faţa de file şi văzu ceva mai clar structura hârtiei şi conturul ascuţit al literelor pe fundalul alb. Ştia că pentru oameni aceste semne au înţeles. Moarte şi nemişcate, conţineau în ele mişcare şi viaţă. 

Cartea zace în continuare acolo unde a lăsat-o Gauche. Se poate însă întâmpla ca, până la urmă, cineva să o  găsească şi să o aducă lumii, şi atunci cu siguranţă nu va mai rămâne nimic de scris.  

Gauche nu este o persoană importantă în acesată poveste. La fel ca toate celelalte personaje care apar aici. 

Povestea e simplă: se porneşte în căutarea Cărţii, dar cei care vor face călătoria până la capăt nu vor fi tot cei care au pornit la drum. De fapt, până la capăt [dar nu şi de la început] va merge doar Gauche. Încă de la primele rânduri, gândul m-a dus la Ştefan Agopian [refugiul într-o poveste din alt veac], dar şi la Petru al lui Vlad Zografi [povestea se întâmplă mai ales  în Franţa]. Ce se spune şi cum se spune contează mai mult decât ce se întâmplă. Şi încă nu-mi vine să cred că e vorba de o carte  apărută în 1993, şi, mai ales , că e primul ei roman.

Olga Tokarczuk, Călătoria oamenilor Cărţii, traducere de Constantin Geambaşu, Polirom, 2001

50 de ani

M-am dus prin librării să caut o carte despre care am aflat că s-a reeditat. N-am găsit-o încă, dar am dat peste alta, despre care nu ştiam că a apărut, dar e tot una despre Grupul de la Nucşoara.

Cartea asta nu e una cu poze, deşi are mai ales poze. Dar fiecare are închisă în ea o poveste, iar împreună formează o poveste pe care ar trebui să o ştim. Şi am putea să o aflăm dacă ne-ar interesa. Dar nouă nu ne pasă.

Las pozele să spună o parte din poveste:

Despre fraţii Arnăuţoiu mi-a vorbit prima dată bunica. Altora le-a fost frică. Sau poate nu ştiau nimic. Nu mai ştiu când am început să pun întrebări, citisem eu o carte a lui Horia Tecuceanu, ştiam că scrie cărţi poliţiste, prezentând cazuri reale. Şi am dat peste o carte veche, apărută în BPT, pe vremea când domina coperta roşie. Acolo miliţienii căutau nişte bandiţi, dar eu n-am priceput de ce erau bandiţi, pentru că nu făcuseră nimic, nu erau acuzaţi de nimic. Şi am citit cartea de vreo trei ori, convinsă fiind că îmi scăpase desigur vreun detaliu. Pe urmă am început să aflu câte ceva despre rezistenţa din munţi, şi din Făgăraş, dar şi din Munţii Banatului. Mă întreb ce părere ar avea ei despre noi. Şi oricum, pe aici mancurtizarea continuă.

***50 de ani de la procesul şi execuţia membrilor grupului de rezistenţă condus de Toma Arnăuţoiu. Album de fotografii şi documente din arhiva CNSAS. Ediţie îngrijită de Ioana Raluca Voicu-Arnăuţoiu şi Ioan Crăciun, Universitatea din Bucureşti, Ars Docendi, 2009

Poemul de sâmbătă 30. Multiplu

1. Pentru că nu o să mai spună: ce faci, mă, hai să vorbim despre cărţi, trec aici singurul poem care cred că i s-ar fi potrivit.

Cărţile
[Petre Stoica, Numai dulceaţa porumbelor, 1985]

Cărţi cu duioase poeme mitologice
cărţi cu stupide poeme dedicate Renaşterii
cărţi cu poeme despre estetica morţii
cărţi cu poeme aşa-zis filosofice
cărţi cu balade naive cu ode sclipind

ca tortul destinat aniversării nepotului

cărţi şi cărţi

toate sunt minunate când burta ţi-e plină
şi iubita te aşteaptă în transparenta-i cămaşă

de noapte

eu subscriu pentru o carte cu poeme banale din care
izbucnesc mirosurile şi zdrenţele pământului
şi behăitul oilor mânate la abator
într-un cuvânt o carte din care
se ridică suspinul poetului cu degetele prinse în uşă

vă rog să-mi iertaţi preferinţele
şi faptul că fumez ţigări atât de ieftine

2. Dar nu pot să nu trec aici şi unul dintr-o carte pe care am cumpărat-o ieri. Ziceam să nu mai cumpăr cărţi, dar pentru că am dat de poezia asta, am luat-o. De fapt o ştiam dintr-o emisiune a Adelei Greceanu, a fost o lectură publică în nu mai ştiu ce galerie şi Elena Vlădăreanu a citit şi textul ăsta.

spaţiu vital
[Elena Vlădăreanu, spaţiu privat, 2009]

nu-mi place poezia.
nu-mi place carnea de porc.
nu sunt mulţumită de jobul meu
de viaţa mea
de iubitul meu.
nu am speranţă de viaţă
nu am planuri de viitor.
nu vreau casă
nu vreau maşină
nu vreau copii
nu mă entuziasmez.
nu-mi doresc prieteni pe viaţă
nu-mi doresc vacanţe exotice
nu-mi doresc să rămân în memoria voastră.
nu-mi place poezia.
nu fac nimic din ce nu am chef.
nu-mi pasă dacă şi când te rănesc
nu sprijin programele sociale
nu merg la vot
nu mi-e frică de moarte.
nu dau doi bani pe viaţa aurolacilor.
nu dau doi bani pe viaţa mea.
şi în general nu-mi place
şi nu-mi doresc nimic.
doar un spaţiu în care să mă aud
cum inspir şi expir. atât.

3. Azi e ziua cu pds-ul fotbalistic. Eu nu prea am putut să mă joc, aşa că n-am căutat nimic despre fotbal. Cum nu vreau să fiu pedepsită [se dă un penalty pentru fiecare oră de întârziere], trec aici doar două versuri, ale lui Baldomero Fernandez Moreno [furate dintr-un Secol 20 vechi]:

ceva zboară către soare şi nu se ştie dacă
e mingea sau dacă nu cumva e chiar Pământul.