Mi-am stricat singură dimineaţa/ziua, turnând prea mult zahăr în cafea. O beau mai mult amară, şi-acum e dulceagă. Sigur, aş fi putut să renunţ la ea, să-mi iau alta, dar azi nu-s în stare de un asemenea gest eroic, poate pentru că a plouat toată noaptea şi e totul gri.
Fiind într-un fel de pauză, bântui pe bloguri, pentru ridicarea moralului. Aşa am aflat că Mircea Pricăjan a deschis un grup de discuţii pentru traducători. Cred că acolo vor nimeri doar cei care ştiu meserie, dar au mici dubii. Ceilalţi traduc cum apucă, de exemplu catch 38 devine prada de la 38, iar 14, but who is counting se traduce prin 14, dar cine ţine cont [ambele perle-s din Sex & the City]. Alte minunăţii găsiţi la traduttore, traditore.
Am descoperit că lumea e preocupată de pensiile private, se studiază diverse oferte. Se bat diverşi între ei, să pună mâna pe mai mulţi clienţi. Pe unii i-am şters de pe listă din start, din cauza unor idei idioate care-i supără pe mulţi. Am şi eu doi favoriţi: unii care mi se pari tari şi alţii care investesc în ciclism.
Am descoperit un blog care-mi place, e blog de meteorolog, dar e mult mai bun decât vremea, mai ales că se povesteşte un pic despre Trieste, unde-am fost şi eu în vara asta şi m-am întâlnit cu James Joyce. Şi-am mai dat şi de Paper cuts, blogul celor de la The New York Times. De Mihaela Ursa a zis şi Luciat, dar mai zic şi eu.
Tot citind diverse, văzând că se ascultă Portishead, în timp ce se citeşte cu spor, ascult şi eu. În rest, ce să mai spun, e epidemie. Primele simptome au apărut printre poveştile Monicăi, pe urmă pe bookblog, dar s-au molipsit şi Camir, şi Cinabru. Pe urmă, am sunat o prietenă, s-o întreb dacă şi-a luat Foamea lui Hamsun, că mai e găsibilă la mine la colţ. Şi mi-a zis simplu: am început s-o citesc. [Între timp a apărut şi Malaparte.]
Şi eu la fel, dar vai mai dura, mâine plec într-o deplasare, o zi şi-un pic. Şi balada din titlu-i aici.
12 comments:
multumesc de popularizare :)
sper sa vina cat mai multi traducatori in grupul de acolo. stii cum se zice: 2-3-4-5... capete sunt intotdeauna mai bune decat unu singur :))
Bafta multa si spor la tradus!
white noise, ce ti-a placut mai mult: Portishead sau "Stalin cel Bun"? Ma bucur ca mai dai si tu din cind in cind pe blogul meu cel sarit de pe sine.
Am fost in Timisoara, dar nu cred ca te-am intilnit. :)
muzichia mi-a placut, cartea inca n-am citit-o. o sa vad daca ma-ncumet. te asigur ca doar blogurile ma mai pot convinge sa citesc o carte. in critica nu mai cred.
nu, nu ne-am intalnit, cred ca frigu-i de vina. n-am prea iesit in oras.
si inca ceva, blogu' tau il am prin reader, deci il citesc tot timpul.
Yay!Uite un motiv sa sar in sus si sa rosesc (de la salt sau de la emotie, nu stiu). Mersi, white noise.
Multumesc. Asa este si in cazul meu, whitenoise, imi caut carti de citit tot de pe bloguri si din aceeasi cauza. Ei folosesc prea mult bisturiul si corpul decedeaza treptat, pe masura ce ei isi duc operatia la bun sfarsit...ce sa mai vorbim de cazul in care lauda tot felul de chestii din motive straine de literatura...
cami e, de fapt, camir! :)
am scris camir ca parca asa semnai pe blog, la inceput.asa te-am trecut si-n blogroll. daca nu-i bine, schimb, dar cum sa trec?
despre critica nu prea vrea sa scriu mare lucru acum, ca n-am nici mult timp,dar parca-s prea blanzi cu autorii care publica la anumite edituri. de fapt, am senzatia ca pentru ei nici nu exista decat o editura-doua.
Decat sa o strice ceilalti mai bine tu
unele-s gata stricate.
Camir e foarte bine; scuze pentru aceasta mica incurcatura; ca sa postez comentariul pe blogul tau mi-am facut cont pe google si mi-a scapat r-ul de la camir, astfel incat aici voi aparea cu "cami spunea".
Despre critica...da, mai bine sa lasam subiectul, e prea plictisitor.
pai ma bucur ca ai facut un asemenea sacrificiu pentru mine :-)
Post a Comment