Wednesday, September 5, 2007

La pas

Dacă tot a venit iarna şi ăştia de la ştiri sunt în culmea fericirii, că pot să povestească despre dezastre frumos colorate, pot să spun şi eu că am terminat cu alergatul. De fapt, am terminat acum vreo două zile, dar am stat un pic să-mi trag sufletul. Aş fi putut să n-alerg, n-aş fi pierdut nimic; dar am vrut să termin cartea asta, pentru că era cazul să termin una.

Mi-a plăcut că traducătorul nu s-a complicat deloc, a lăsat golden retriever în engleză, drept pedeapsă pentru ăştia care-n loc să se uite la talk show-uri înălţătoare, cu politicieni cinstiţi, stau şi citesc. Nici măcar nu s-a chinuit să pună o notă de subsol, cum a făcut cu Great America, British Invasion, touch football. Bine că ne-a zis de Scorpions, oricum celebrele vorbe-s în engleză. Întreb şi eu: dacă cititoru-i francofon, ce să facă? Să dea cu cartea de pământ? Să se-ntrebe de ce e-n urma vremurilor? Să-şi bată părinţii cu basca-n gară, că l-au dat la francă, în timp ce toţi ceilalţi mergeau în sens opus? Dar de ce Bulgărele de Şampanie e-n română? E şampanie pentru copii? Eu îmi dau seama că traducătorul e presat de timp, din zăpăceală poate uita că mai are de finisat unele detalii, dar redactorul de carte ce păzeşte? Vai, ce rea m-am făcut! Se vede că nu mi-a priit alergatul.

Dave Eggers scrie bine, dar nu prea are despre ce. Aşa că-i obligă pe doi indivizi să plece-n lume, să scape de nişte bani, pe care Will crede că nu-i merită. Nu iese nimic din ce au planificat iniţial, ajung doar în Senegal, Maroc şi-ntr-o ţară baltică. Dacă Jack, un foarte bun prieten, nu ar fi murit într-un accident, probabil Will ar fi făcut cu totul altceva cu banii. Dar cred că - de fapt - el vrea să înţeleagă cum s-a produs îngrozitorul accident.

La un moment dat, am citit pe diagonală. Prea erau puse-n practică multe idei preconcepute, sau erau demontate altele. Romanul pare neterminat, precum cartea poştală niciodată trimisă gemenelor Mo şi Thor. Ar fi putut să fie o carte foarte bună, pentru că uneori Will avea senzaţia că altcineva îi împrumuta capul; mai sunt şi bibliotecarii, unii care-i aduc să citească acelaşi dosar. Dar n-au fost destul de insistenţi. A patra lume e doar schiţată.

Dave Eggers, Să te ţii alergătură!, traducere de Ariadna Grădinaru, Humanitas, 2007

2 comments:

mastic said...

Cititul excesiv nu e bun, mai bine se uita lumea la meteo. Cand ploua e frumos, cand e racoare... si mai frumos. Ori de la citit, daca nu e cenusie, n-a fost cartea palpitanta.

white noise said...

vremea e cum este, dar la noi, oricum ar fi, tot nu-i bine.
dar carti bune se mai gasesc.