Happy Halloween!

Nici azi nu am destul timp pentru a scrie câte ceva despre Carson McCullers, asta pentru că după amiază mă duc la Joc Secund, unde, de la ora 5, va fi bârfit Dostoievski. Din e-mailul primit, îmi dau seama că va fi plin de psihiatrii. Toată întâmplarea se numeşte: Masă rotundă. Studiu de caz în psihologia literaturii:Dostoievski. Nu prea cred că vor reuşi să explice cum a putut el să transforme spaimele şi bolile în literatură, dar totuşi vreau să văd ce au de zis.

Cred că–i un subiect care se asortează cu ziua asta şi cu ceaţa care parcă ne cuprinde pe toţi. Şi îmi dau seama că n-am spus nimic despre absolut minunata întâlnire [de săptămâna trecută] cu scriitorii spanioli, cei despre care povestea şi Luminiţa Marcu, în Observator cultural. Mai întâi aş vrea să spun că m-a impresionat calitatea umană a celor doi tineri scriitori, pe numele lor Andres Neuman si Felix J. Palma. Au fost însoţiţi de Joaquin Garrigos, directorul Institutului Cervantes, care i-a prezentat într-o română superbă. Din partea gazdelor, au răspuns prezent: Cornel Ungureanu, Simona Constantinovici, Daniela Raţiu, Adrian Bodnaru, Ciprian Vălcan, Ilinca Ilian.

Mai întâi, Ilinca Ilian a citit două proze scurte scrise de cei doi, prima a lui Andreas Neuman, era un dialog între un individ care vrea să se sinucidă şi îşi sună psihoterapeuta, pentru a-i da marea veste; în final renunţă, având senzaţia că individa s-ar bucura prea mult, s-ar lăuda cu cazul lui, sau aşa ceva; a doua proză, a lui Felix Palma era complet diferită, fiind povestea unui individ care călătoreşte prin diverse şifoniere, o proză mai de atmosferă şi mai ciudată, dar superbă. În Observator cultural, nr. 394, mai sunt nişte proze scurte ale celor doi: Mieunatul [Felix J.Palma] şi O dungă pe nisip [Andreas Neuman].

Nu Ilinca Ilian i-a tradus în română [am înţeles că o să le apară în curând nişte volume prin librăriile mioritice], dar oricum a fost gazda perfectă a serii.

Mi-aş dori să citesc antologia MacOndo despre care vorbeau cei doi. Au zis foarte multe lucruri frumoase şi deştepte, dar eu o să trec aici doar unul: scriitorul trebuie să se gândească în primul rând la ce scrie şi să lase partea cu vânzarea pe seama editorilor, librarilor.

Notă: poza e tot de pe someecards.