„Dobro jutro, džezeri”

Nu cu Bajaga, ci cu Richard Oschanitzky, de data aceasta. Au fost și sunt zile foarte pline de aici. Și acum ascult acest cd Memorial Richard Oschanitzky vol II (un dublu cd) (vol I a apărut prin 2005) 

Am crescut ascultând povești despre Sigma și 1 1 1, despre Aktionsgruppe Banat și Herta Müller, și despre Phoenix (aveam un verișor, prieten bun cu Nicu Covaci), despre cineclub, despre Timișoara lor, a mea. Aveam un unchi care iubea mult jazz-ul , mă întreb cum i s-ar fi părut concertele astea! (Știu cât de năucită am fost prin 90 și un pic,  după un concert al lui Eugen Gondi, și cum sperm că vor urma și altele, cum speram că ne vor învăța repede tot ceea ce știau ei, dar ...; nimeni nu e obligat să rămână într-o țară care mutilează tot ce prinde). 

Tata îmi tot spune că Timișoara lui nu mai e, nici a mea nu o duce prea bine. Ați observat că de la o vreme nu mai merge nimeni pe Corso?

Să revin la jazz. CD ul :

 Prezentarea din programul de sală (semnată de Nicolas Simion, saxofonist, născut pe lângă Brașov, dar locuind acum în Germania):

 Și în pauză am făcut și o poză:

Pe lângă bucățile de jazz, au fost incluse în program și compoziții de jazz simfonic, adică:
 
RICHARD OSCHANITZKY Antifonii pentru pian și orchestră ,
Solist : ANTONIS ANISSEGOS;

RICHARD OSCHANITZKY Dublul concert pentru pian, saxofon tenor și orchestră
Soliști: SORIN PETRESCU, NICOLAS SIMION

Nu știu, sper că pe undeva există inregistrări, sau se vor face, știu că mai multe orchestre simfonice le-au îinterpretat cândva, măcar o dată.  Sună foarte bine. 

Acum îmi pare rău că joi n-am fost la recitalul celor doi, Nicolas Simion și Antonis Anissegos. Joi am fost deturnată din drumul meu, am ajuns la vernisaj:

Și totuși, în final: