După ce am spus cum aleg cărţile care devin daruri, o să spun câte ceva şi despre cărţile pe care le primesc. Din păcate nu-s prea multe, pentru că am o bibliotecă în care nu prea ştie nimeni ce se găseşte. Şi cumpăr cărţi cu o viteză ameţitoare! [În ceea ce mă priveşte, cuvintele nu am bani nu au ce să caute în aceeaşi propoziţie cu pentru cărţi. Aş zice aşa: pentru cărţi există Mastercard, pentru toate celelalte există Szeged!]
Aşa că, de obicei, de ziua mea sau la alte sărbători naţionale, aud scuze de tipul: ţi-aş fi adus o carte, dar n-am ştiut ce n-ai/ce vrei/ce-ţi place [până şi propria mamă mi-a reproşat că nu citesc cărţi normale].
E drept că dacă unii/alţii pleacă în vacanţă în locuri mai interesante mă întreabă tot timpul direct: ce carte să-ţi aduc? Aşa am primit Don DeLillo, Falling Man, Joyce Carol Oates, The Gravedigger`s Daughter, The Unabridged Journals of Sylvia Plath.
Am primit şi poezie, în primul rând La Neagra [care altfel mi-ar fi rămas necunoscută], am primit şi o antologie de poezie americană [în engleză]. De fapt, cu poezie şi americani [din nord sau sud, nu contează] se merge la sigur în ceea ce mă priveşte.
Acum negociez cu Moş Nicolae să-mi aducă Istoria lui Manolescu, sau Confesiunile unui cafegiu. Sinceră să fiu, prefer Istoria. Şi desigur primesc cu drag orice volum de poezie. Am primit Nasturi în lanul de porumb şi mă bate gândul să spun câte ceva despre cartea asta, dar nu acum, că-i prea târziu.
Aşa că, de obicei, de ziua mea sau la alte sărbători naţionale, aud scuze de tipul: ţi-aş fi adus o carte, dar n-am ştiut ce n-ai/ce vrei/ce-ţi place [până şi propria mamă mi-a reproşat că nu citesc cărţi normale].
E drept că dacă unii/alţii pleacă în vacanţă în locuri mai interesante mă întreabă tot timpul direct: ce carte să-ţi aduc? Aşa am primit Don DeLillo, Falling Man, Joyce Carol Oates, The Gravedigger`s Daughter, The Unabridged Journals of Sylvia Plath.
Am primit şi poezie, în primul rând La Neagra [care altfel mi-ar fi rămas necunoscută], am primit şi o antologie de poezie americană [în engleză]. De fapt, cu poezie şi americani [din nord sau sud, nu contează] se merge la sigur în ceea ce mă priveşte.
Acum negociez cu Moş Nicolae să-mi aducă Istoria lui Manolescu, sau Confesiunile unui cafegiu. Sinceră să fiu, prefer Istoria. Şi desigur primesc cu drag orice volum de poezie. Am primit Nasturi în lanul de porumb şi mă bate gândul să spun câte ceva despre cartea asta, dar nu acum, că-i prea târziu.
Posts
6 comments:
Am inceput sa primesc carti relativ recent. Lasand la o parte Prisaca lui Arghezi pe care am primit-o in clasa a IV-a si Joseph Andrews pe care inca n-am citit-o si am primit-o prin clasa a VI-a, anul trecut de ziua mea am primit Ghidul nesimtitului, anul asta o carte despre budism si antologia 1001 carti pe care trebuie sa le citesti intr-o viata. :)
Acum nu cred ca mai imi doresc sa primesc carti, am prea multe surse din care imi vin si mi-e ca n-ajung sa le citesc pe toate. :D
Oh, de-as avea mai mult timp...
eu m-am straduit sa citesc The Falling Man, am luat-o la plezneala asta vara in gara la Nisa dar asa m-a plictisit, ca n-am reusit sa trec de prima suta de pagini; in acelasi timp am luat si Iepurele lui Vatanen, asta se citeste singura ;) pina cind am ajuns acasa am terminat-o, recomand f calduros
Şi eu păţesc la fel cu cărţile. Ar fi cel mai potrivit cadou pentru mine dar nimeni nu are curajul să îmi cumpere vreuna, pentru că este posibil să o am deja.Şi mie mi-a reproşat mama că nu citesc cărţi normale, pentru că ea dacă pune mâna pe vreuna din cărţile pe care le citesc eu se deprimă. Şi nu mă refer la SF şi fantasy aici.
Cred că e o problemă pe care mai mulţi o au cu părinţii, legat de cărţi. La Gaudeamus, în spatele meu vorbeau două tipe:
- Îmi reproşează că nu mă interesează decât cărţile cu sex şi droguri, zicea una.
- Păi asta e interesant, zicea cealaltă, scandalizată.
Chiar zilele trecute, citind Ocar Wao, care e o carte decentă per ansamblu dar cu un limbaj degajat, mă gândeam ce ar zice mama dacă i-ar cădea ochii pe o pagină...
@Tomata - cine n-ar vrea mai mult timp pt citit?!
@Corcoran - nu stiu nimic de Iepurele acela. o sa caut.
dar eu si Zgomot alb am citit greu, cred ca asa e DeLillo de felul lui.
@dreamingjewel - unii vor carti cu oameni normali, eu tocmai asta nu cred, ca exista oameni normali.
abia astept sa citesc Oscar Wao, mi-am cumparat-o.
las' ca de luni is in concediu.
@white noise: iti spun eu ca trebuie sa preferi istoria; m-am apucat eu de Confesiuni si n-am trecut de pagina zece, c-am si pus mana pe Memoriile lui Hadrian care asteptau cuminti dedesubt, printre cartile de la targ:) e cumpli de ilizibil inceputul, omul n-are talent deloc deloc, se pierde int propriul arbore genealogic cu banalitati care nu intereseaza pe nimeni; sper sa fie macar continutul interesant, e clar ca n-are nicio treaba cu literatura...
@dreaming jewel: pai e tari cartile cu sex si droguri, pe mine Ryu m-a dat gata!:))
@capricornk13- cred ca mai am de asteptat pana ajunge Istoria aici. am vazut ca-i mai fac astia o lansare la Bucuresti. of!
povestile cafegiului le vreau mai mult asa, pt a vedea cum era atmosfera din epoca.
Post a Comment