PdS 54

Două poezii dintr-un volum aflat în lucru, două poezii despre doi poeţi din zona Banatului: Ion Chichere şi Dan Emilian Roşca.

Alexandru Potcoavă

chichere

a ajuns acasă spre dimineaţă s-a privit în

oglindă şi-a dat cu apă rece pe faţă s-a bărbierit

şi a căzut mort sub chiuvetă

*

l-au îngropat pe deal deasupra reşiţei

la aceeaşi înălţime cu apartamentul

de la etajul zece în care

rezemat pe masa din bucătărie

printre arsurile rotunde ale oalelor

a scris

orice femeie în negru este mama mea

iar eu sunt mortul ei drag

*

şi bătrâna l-a dus la groapă ca

orice mamă care ştie că oasele ei ar fi trebuit

să fie deja acolo să pregătească pământul

pentru ca fiul plecat pe ultimul drum

să nu ajungă la casa pustie

*

peste o săptămână bătrâna era tot acolo

şi sprijinea cu mâinile crucea în timp ce

ion era scos din pământ şi dus

să fie tăiat ca să se scrie undeva

că nu l-au rupt în bătaie doi jandarmi

pe stradă noaptea la patru

că a sărit un gard şi şi-a spart

totul în el când s-a prăbuşit dincolo

noaptea la cinci

şi toată lumea să fie liniştită

*

groapa a respirat oarbă câteva zile

înainte să închidă ochii asemenea unei

ferestre în care îţi uiţi

florile pe pervaz

*

mai ţii minte ioane cum alergau femeile

după tine

mai ţii minte ioane cum îţi scriai poeziile

pe unde te apucau

mai ţii minte ioane cum erau carpaţii fără filtru

mai ţii minte ioane cum nu-ţi mergea liftul

mai ţii minte ioane cum spuneai de cartea

tibetană a morţilor că ăia-s ca oltenii

le scutură morţilor capul să fie siguri că

tot sufletul a ieşit din ei

mai ţii minte ioane cum îţi ţâşnea sângele

când te-ai apucat să spargi lemne

şi ţi-a sărit o aşchie în gât

mai ţii minte ioane cum nu mai ai cum

să ţii minte

*

doar mormântul tău ca o fereastră

pe care maică-ta o va deschide

pentru ultima oară înainte să o închidă

cu toate florile pe dinafară

şi gata

dero

la douăzeci de ani corespondam cu

saşa pană

la douăzeci şi cinci cu gellu naum

la treizeci m-am apucat de scris

n-am avut nicio grijă la viaţa mea

taică-meu era şef peste cel mai mare restaurant

din oraş m-a angajat chelner acolo

de atunci ştiu că bacşişul e zece la sută din

consumaţie trăiam din bacşiş şi scriam

*

toate cronicile m-au dat drept suprarealist

dar tu alex m-ai văzut

aveam barbă locuiam cu maică-mea beam

prin birturi ieftine cu toţi boschetarii

*

maică-mea m-a dat afară de la ea

şi a rămas la ea toată corespondenţa mea

au rămas la ea revista pulă revista muci

maică-mea le păstrează şi acum

*

eu am plecat pe străzi

cu boschetarii mei

*

la un moment dat dero te-am văzut în piaţa 700

tu nu m-ai văzut iar eu m-am ferit

să mă vezi să te întreb dacă ţi-e foame

dacă ai fuma o ţigară

*

apoi te-a muşcat un câine de picior

când te-a găsit gabi marineasa prin piciorul tău

cangrenat mişunau viermii

*

gabi te-a dus la spital apoi la o mânăstire

încă în construcţie

unde călugării ţi-au dat pe mână magazinul de

suveniruri

*

am trecut de două ori pe la tine şi de

fiecare dată m-ai umplut de cruciuliţe şi icoane

ia şi asta şi asta ţi le dau gratis oricum călugării

le primesc donaţie

*

bine dero dar ţie cum îţi merge

îmi merge bine alex toată ziua stau aici

între isuşii ăştia din lemn

sau ghips dentar iar câteodată golesc

sertarul de bani şi cobor în vale la birt

călugării trec peste asta ştiu şi ei

*

dero a murit acum doi ani

a fost primul îngropat în cimitirul

acelei mânăstiri

*

ce înseamnă să fii primul mort dintr-un

cimitir

un cimitir care să înceapă cu tine