Sunday, June 13, 2010

Spre casă

Câteva dintre maşinile dintr-o expoziţie de lângă Bookfest



Am răsfoit o carte luată de la un anticar: Lirica americană contemporană, apărută prin 1980 [traduceri de Virgil Teodorescu şi Petronela Negoşanu]. Am rămas cu versurile:

Pesemne că asta dorisem să fac:
Să mă plimb noaptea printre două pustiuri,
Cântând.

(W. S. Merwin, Văzduh)


... deşi încă nu e noapte, dar va fi în curând. Trenul ăsta are cam o oră întârziere.
-------------

E 23.46, ar fi trebuit să fim aproape de Timişoara, dar abia ajungem la Caransebeş. Aşa că pun aici o poză găsită pe net. N-are legătură cu trenul.

----------
În final, o oră şi ceva întârziere. M-am liniştit în taxi, ascultând muzică sârbească [pop-rock]. Nici n-am intrat bine în casă şi a început furtuna. Laku noć!

2 comments:

capricornk13 said...

proverbul asta suedez este extraordinar... io tot zic chestia asta (sub alte forme) de vreo 5 ani, da' nu ma crede nimeni...
odihna placuta!

white noise said...

@capricornk13 - of, da. e un proverb tare plin de adevar. si multumesc!