De fapt, cred că e cea mai frumoasă amintire, pentru că a fost prima dată când am stat de vorbă cu Ileana Mălăncioiu [ o doamnă pentru care eu am un respect fabulos, pentru tot ce scrie şi face], nu doar în ziua în care a lansat Exerciţii(le) de supravieţuire, ci şi mai devreme, în prima zi de târg când venise acolo doar să vadă ce se mai întâmplă. [I-a fost reeditată şi Sora mea de dincolo, la Litera, n-am văzut cartea la târg, dar e în librării]. Am ascultat-o povestind despre unii poeţi uitaţi, despre prieteniile literare, despre Nichita [poate ultimul poet iubit şi de critică, dar mai ales de cititori], despre prezenţa şi absenţa iluziilor; şi m-am bucurat auzind-o vorbind cu drag despre câţiva poeţi tineri şi m-au bucurat mai ales motivele pentru care are încredere în ei. Pozele astea-s făcute vineri, 11 iunie [când a continuat să dea autografe şi după ce începuse lansarea următoare].
Ileana Mălăncioiu
No comments:
Post a Comment