Am pus în titlu două cuvinte care nu-mi plac deloc, dar pe care va trebui să le folosesc. Am mai zis că am de onorat o leapşă frumoasă, dar complicată, venită de la Tomata. Zice ea aşa: "Branding Timisoara este un proiect care încearcă să ne facă, în primul rând pe noi, timişorenii, să analizăm puţin simbolurile care fac din capitala Banatului un oraş deosebit." Nu ştiu cât de deosebit e oraşul meu, dar pentru mine e desosebit tocmai pentru că-i al meu; cu alte cuvinte: mai deosebit de atât nu se poate. După această demonstraţie de logică blondă, să începem. Ideea e că trebuie să propun câteva simboluri ale oraşului.
Cred că cine vine prima dată în Timişoara ar trebui să simtă atmosfera oraşului şi pentru asta o plimbare cu punctul de pornire Piaţa Traian ar fi numai bună. Pornind din Fabric, pe linia de tramvai ar trece pe lângă Biserica Millenium, iar apoi, înainte de parc, ar putea zări o sinagogă, închisă acum. Pe urmă, lângă Podul Decebal, e Palatul Szekely, sau Băile Neptun, dar prefer primul nume acum pentru că Timişoara îi datorează mult acestui arhitect. Practic, fără el n-ar fi ceea ce e azi. Mergând încet pe drumul care urmează linia de tramvai, călătorul ar ajunge în Piaţa Libertăţii şi acolo ar afla câte ceva despre cel mai puternic simbol al Timişoarei mele [că-s mai multe] şi anume Proclamaţia de la Timişoara. De acolo, ar trebui să urmeze fosta linie de tramvai, adică să meargă pe Alba Iulia spre Corso şi la reîntâlnirea cu tramvaiul să vadă Catedrala Ortodoxă, dar să arunce şi o privire spre dreapta, unde e Biserica Piaristă. După ce trece podul peste Bega, trece de Piaţa Maria, ajunge la biserica lui Tökes şi apoi la Kütl, unde e Biserica Ortodoxă. Iar apoi, mergând spre Iosefin, o să treacă pe lângă singura sinagogă care mai e azi deschisă.
Sigur orice timişorean îl va duce pe vizitatorul de aici sau de aiurea în Piaţa Unirii, pe Corso, trecând prin inevitabilă Piaţă a Libertăţii.[Poate vreţi să vedeţi fotografii cu tramvaiul timişorean; sunt făcute după 1960 şi ceva, printre altele m-a izbit sărăcia din Piaţa Libertăţii din anii 70.]
Tomata se întreba dacă pot propune ca simbol lucruri mai puţin cunoscute. Să vedem: strada Ungureanu a luat-o Ariergarda, Bastionul o să fie propus şi el, numai să se termine renovarea. Eu vreau să propun o casă specială, o casă-muzeu, cum nu mai e alta prin zonă: Casa Jecza & Fundaţia Interart Triade. E o casă de locuit, a sculptorului Peter Jecza; e un muzeu, acolo pot fi văzute sculpturile lui, dar tot acolo e şi o galerie de artă, unde expun diverşi artişti plastici şi nu numai. Şi uite aşa vizitatorului nostru i s-ar putea povesti câte ceva despre grupul Sigma, despre 1 1 1, despre h.arta, despre Noima, despre Suzana Fântânariu, despre alte minunăţii care s-au întâmplat sau se întâmplă în arta plastică timişoreană.[Vedeţi că joi, 23.10, ora 5pm, la Muzeul de Artă se vernisează o expoziţie Roman Cotoşman].
Ca simbol aş mai propune o casă despre care a scris şi Adriana Babeţi: Casa Herczeg. Am fost azi în zonă, dar am uitat să o fotografiez.
Am fost să fotografiez Abatorul, pe care-l propun urgent ca simbol, pentru că în curând o să dispară. Teoretic, nu ar trebui să dispară, deşi acolo se va construi un mall. Noii proprietari au obligaţia să includă Abatorul în noua clădire. Dar după cum i-au smuls ţiglele în partea care nu-i vizibilă de pe Eroilor, cred că aşteaptă să cadă. M-am căţărat şi eu pe-un bloc, să-mi iasă poza.
De fapt, eu aş propune ca simbol tot Elisabetinul, am mai scris despre el.
Şi mai am simboluri de propus.
Nu pot uita tramvaiul literar, ultima lui variantă încă mai e în Piaţa Libertăţii. Acum arată altfel, nu-s Gemenii de la StudentFest, dar RATT-ul are câteva tramvaie de epocă pe care sigur vrea să le închirieze, doritori să fie.
Ora fiind târzie, mai las şi altora dreptul de a propune. Nu ştiu câţi timişoreni trec pe aici şi ar dori să... Poate Ama? Poate Radu Pavel Gheo? Poate DoDu ?[dar de când e petrolist, nu ştiu cât timp mai are; că timişorean e oricum.]
Uite că m-am descurcat fără deci.
Cred că cine vine prima dată în Timişoara ar trebui să simtă atmosfera oraşului şi pentru asta o plimbare cu punctul de pornire Piaţa Traian ar fi numai bună. Pornind din Fabric, pe linia de tramvai ar trece pe lângă Biserica Millenium, iar apoi, înainte de parc, ar putea zări o sinagogă, închisă acum. Pe urmă, lângă Podul Decebal, e Palatul Szekely, sau Băile Neptun, dar prefer primul nume acum pentru că Timişoara îi datorează mult acestui arhitect. Practic, fără el n-ar fi ceea ce e azi. Mergând încet pe drumul care urmează linia de tramvai, călătorul ar ajunge în Piaţa Libertăţii şi acolo ar afla câte ceva despre cel mai puternic simbol al Timişoarei mele [că-s mai multe] şi anume Proclamaţia de la Timişoara. De acolo, ar trebui să urmeze fosta linie de tramvai, adică să meargă pe Alba Iulia spre Corso şi la reîntâlnirea cu tramvaiul să vadă Catedrala Ortodoxă, dar să arunce şi o privire spre dreapta, unde e Biserica Piaristă. După ce trece podul peste Bega, trece de Piaţa Maria, ajunge la biserica lui Tökes şi apoi la Kütl, unde e Biserica Ortodoxă. Iar apoi, mergând spre Iosefin, o să treacă pe lângă singura sinagogă care mai e azi deschisă.
Sigur orice timişorean îl va duce pe vizitatorul de aici sau de aiurea în Piaţa Unirii, pe Corso, trecând prin inevitabilă Piaţă a Libertăţii.[Poate vreţi să vedeţi fotografii cu tramvaiul timişorean; sunt făcute după 1960 şi ceva, printre altele m-a izbit sărăcia din Piaţa Libertăţii din anii 70.]
Tomata se întreba dacă pot propune ca simbol lucruri mai puţin cunoscute. Să vedem: strada Ungureanu a luat-o Ariergarda, Bastionul o să fie propus şi el, numai să se termine renovarea. Eu vreau să propun o casă specială, o casă-muzeu, cum nu mai e alta prin zonă: Casa Jecza & Fundaţia Interart Triade. E o casă de locuit, a sculptorului Peter Jecza; e un muzeu, acolo pot fi văzute sculpturile lui, dar tot acolo e şi o galerie de artă, unde expun diverşi artişti plastici şi nu numai. Şi uite aşa vizitatorului nostru i s-ar putea povesti câte ceva despre grupul Sigma, despre 1 1 1, despre h.arta, despre Noima, despre Suzana Fântânariu, despre alte minunăţii care s-au întâmplat sau se întâmplă în arta plastică timişoreană.[Vedeţi că joi, 23.10, ora 5pm, la Muzeul de Artă se vernisează o expoziţie Roman Cotoşman].
Ca simbol aş mai propune o casă despre care a scris şi Adriana Babeţi: Casa Herczeg. Am fost azi în zonă, dar am uitat să o fotografiez.
Am fost să fotografiez Abatorul, pe care-l propun urgent ca simbol, pentru că în curând o să dispară. Teoretic, nu ar trebui să dispară, deşi acolo se va construi un mall. Noii proprietari au obligaţia să includă Abatorul în noua clădire. Dar după cum i-au smuls ţiglele în partea care nu-i vizibilă de pe Eroilor, cred că aşteaptă să cadă. M-am căţărat şi eu pe-un bloc, să-mi iasă poza.De fapt, eu aş propune ca simbol tot Elisabetinul, am mai scris despre el.
Şi mai am simboluri de propus.
Nu pot uita tramvaiul literar, ultima lui variantă încă mai e în Piaţa Libertăţii. Acum arată altfel, nu-s Gemenii de la StudentFest, dar RATT-ul are câteva tramvaie de epocă pe care sigur vrea să le închirieze, doritori să fie.Ora fiind târzie, mai las şi altora dreptul de a propune. Nu ştiu câţi timişoreni trec pe aici şi ar dori să... Poate Ama? Poate Radu Pavel Gheo? Poate DoDu ?[dar de când e petrolist, nu ştiu cât timp mai are; că timişorean e oricum.]
Uite că m-am descurcat fără deci.
Posts
12 comments:
Am stiut eu, am stiut eu. :P
Multe lucruri nici nu le-am cunoscut despre Timisoara si imi pare rau. Dar o sa fac precum un turist, ma duc la info turism, imi iau o harta si ma pornesc la plimbare. Altfel...
Pozele cu tramavaie sunt superbe. E asa ciudat sa vezi cum s-a transformat orasul, sa vezi cum era inainte...
Multumim de poze. :)
daaaa, tramvaiul!!!
DECI astia nu erau normali, tram trecea pe langa opera :)) adica pe unde-s acum terasele era linie.
pff, ce faain, mi vine sa plang :P
mi-e mila de abator :(
@Tomata - is multe lucruri ascunse in orasul asta :-)
as fi zis de multe altele dar ar fi devenit prea lung articolasul meu.
@Did- da, era o incurcatura de linii peste tot, si prin piata libertatii, pe alba iulia, dar si piata unirii era plina de masini, cred ca de vreo 10-15 ani e zona pietonala
Turnurile de apa din Iosefin, Fabric, Uzina de apa cu mutra de castel. Anunturile vechi de tabla in romana, maghiara, sirba, germana (am citeva poze, o sa le postez pe blog. Curtile interioare cu surprize.
@Gheo - astept pozele :-)
Primiţi şi timişoreni de vacanţă?
Ca una pentru care Timişoara înseamnă primele vacanţe cu bunicii, propun un simbol mirositor: langoşul!
Sigur ca mai trec pe aici, sunt petrolist doar sase luni pe an.
Eu propun ca simbol al Timisoarei si cartierul Fratelia, care e cartierul meu plus toate podurile Timisoarei si pentru ca Solventul va fi demolat, propun ca sectia de alcool etilic din porumb sa ramana, e una din cele mai vechi din tara in stare sa mai functioneze.
@Vera- primim cu mare bucurie! numai ca au cam disparut langoseriile, simigeriile, patiseriile :-(
@DoDu- Solventul e incet- incet "demontat", cum mai taie astia o bucata din el, cum mai apare un incendiu.
Da, langoşul e un simbol-amintire. Timişoara, întreagă, are un aer al său aparte.
Pentru mine, Timişoara era legată, ca printr-un cordon ombilical viu, de drumul cu trenul, dinspre Piteşti, prin Craiova şi, mai ales, prin porţiunea de la Dunăre - pe acolo treceam de obicei noaptea, mi se păreau feerice Porţile de Fier. Doamne, ce de becuri aprinse! Eu şi sora ne uitam cu năsucurile lipite de geam: cum era posibil să fie atîta lumină?! Acasă se lua curentul între şapte şi opt seara. În fiecare seară.
Aşa e pentru mine Timişoara, cu tot cu un cordon şerpuind pe lîngă Dunăre.
Oraşul de atunci era altfel... Trebuia să saluţi în trei limbi pe strada bunicilor. Mai uşor era să te dai ruşinos şi să taci!
Acum totul e diferit, din păcate mi se par decăzute multe zone, sînt case superbe lăsate în paragină, termopane albe pe lîngă ancadramente de piatră... Tocmai de aceea campania e binevenită.
Mie-mi place tare mult monumentul din Piaţa Unirii.
@Vera - ar trebui sa pastram cumva toate amintirile astea. iar orasul se deterioreaza pe alocuri pt. ca unii majoritari si unii minoritari ajutati de majoritari n-au alta pasiune decat distrugerea.totul trebuie sa inceapa de la ei.
dar tot mai sunt lucruri minunate de descoperit. eu am dat de curand de o biserica luterana [e pe langa joc secund] de o mare frumusete.
Dar ce se întîmplă pe la Bastion? Astă vară, cînd am trecut, erau garduri, şantier...
Ai mei stau undeva în Iosefin. Străduţele acelea aveau, toate, un farmec aparte, cu hortensii în faţa caselor, cu bătrîne "înrămate" în ferestre ca-n tablouri... Acum mi-e frică să străbat singură pe jos drumul dacă se lasă întunericul, peste tot sînt în faţa uşilor ba Strălucirea, ba Unicata, cu ai lor bărbaţi ca nişte animale ieşite la expoziţia de muşchi. E trist. Părinţii mei, cu un fel de îndîrjire de a privi doar înapoi, în trecutul lor fermecător, par să nici nu le vadă. Eu, ca una care îşi revede mai rar un prieten, îi văd ba ridurile, ba începutul de chelie. Dar, într-adevăr, încă sînt multe, multe zone frumoase, iar farmecul e mai ales în detalii.
Trebuie un program serios de restaurare, cu pliante de informare, aşa da, aşa ba... De la clanţă la faianţă! :)
@Vera - Bastionul e in renovare, o sa fie un "centru cultural" acolo, cel putin asta se doreste.
e nevoie de un program de restaurare, dar sa stii ca atunci cand s-au dus unii si au vorbit cu proprietarii si i-au rugat cam asa "nu schimbati poarta asta ca are o mare valoare", proprietarii s-au uitat urat la ei si-au zis "poarta asta? pai nu vezi in ce hal e? vreau una de termopan".
in fine, romanii n-au nimic sfant nici in ei, nici in jur.dar sunt cei mai destepti dintre traci, iar nemtii, spaniolii, americanii sunt niste tampiti.n-am umor in seara asta, poate pt ca a venit frrrrrrigul.
Post a Comment