Nici n-am deschis bine ochii şi-am văzut că am o leapşă de onorat, de la Tomata. Pe scurt se zice: Din 10 cuvinte, trebuie să formulez un mesaj, pe care să îl rulez şi să îl indes pe gura unei sticle pe care să o arunc pe Bega în jos.
Eu n-am 10 cuvinte, aş zice doar: rămâne cum am stabilit!
Partea bună abia acum urmează [ce chestii compromiţătoare trebuie să spun despre mine]. Eu nu mă joc jocu' ăsta, pentru că eu am trimis o sticlă pe Bega, cu mesaj cu tot. Dar n-avea 10 cuvinte nici acela, nici nu spun ce-am scris, că-i vorba de secretul corespondenţei.
Am luat o hârtie frumoasă, am scris ce-am avut de scris, am luat o sticlă la fel de frumoasă, am pus mesajul unde trebuie, apoi am pus un dop şi mai frumos şi l-am ceruit bine. M-am dus pe-un pod destul de central şi-am aruncat sticla-n apă. Nu m-a văzut nimeni, oraşul ăsta ştie să fie foarte pustiu când vrea el şi oricum e un domn, nu trage cu urechea, nu se uită peste umăr, te lasă-n durerea ta. Oricum, eu nu mai arunc sticle-n Bega pentru că am aflat că ăştia de la Ape au un fel de baraj care adună gunoaiele. Aşa că sticla mea a mers un pic, după care s-a trezit la gunoi.
Dar poate trimit un porumbel călător, mă mai gândesc!
4 comments:
:))) Poate-ncerci la mare, acolo nu este nici un baraj.
@roxa - nu-i buna marea, sticla mea trebuie sa ajunga la adresa fixa. marea-i dupa adresa:-))))))
Si eu m-am gandit la un mesaj aruncat undeva intr-un rau. Nu pe Bega, ca asa cum zici, mai nou se ingrijeste Primaria sa o curete si se duce naibii tot lirismul gestului. Cine stie... poate intr-o zi, compun mesajul care ar putea sa imi schimbe viata. ;))
@tomata- cred ca blogu' e mai eficient, asa ca scrie mesaju' acolo:-)
Post a Comment