Saturday, August 31, 2019

Sport 21 & Tm2021

Zile pline și complicate, zile pline de emoții! Se întâmplă atât de multe în jur, încât nu știu cu ce să încep. Dar pentru că ieri nu știam dacă să mă uit la Turul Spaniei sau la o cursă din Germania, o să încep cu Sport 21, are legătură cu Tm 2021, are legătură și cu filmul. Iar aseară a fost o discuție depre ciclism, biciclete, oraș , mașini, sport , la care a participat și Edi Grosu, campionul nostru, singurul ciclist profesionist la modul serios pe care-l avem. Nici nu știu ce m-a impresionat mai tare la Sport 21, poate replica lui Ivica Osim, ultimul selecținer al echipei de fotbal a Iugoslaviei ”mai fericiți cei care au murit!” (o replică dintr-un film documentar din 2000, ”Ultima echipă de fotbal din Iugoslavia”) sau felul in care s-au strâns cei de la Verde pentru Biciclete, în timp ce noi priveam un film documentar Bikes vs Cars, ei veneau din toate părțile, curgeau âncet pe ambele părți ale pieței, familii intregi. La extreme cele două stări, dar nu a lipsit nimic, au fost de toate zilele astea. A fost un spectacol non - verbal , ”Someone from home” , au fost filme documentare, o expoziție foto, dar n-ar trebui să vorbesc la trecut, continuă și azi , e și un campionat al actorilor (e un mini stadion în Libertății, am văzut coșuri de baschet și altele).














Plecarea bicicliștilor în plimbarea nocturnă:


Friday, August 30, 2019

LitVest 2019

Pe la sfârșitul lui septembrie! Un festival viu, foarte dinamic! Și de vreo două ediții se termină cu publicarea unui volum colectiv! Bravo, Tudor!!!!!

Wednesday, August 28, 2019

Războiul de la mine de acasă

 Așa se potrivesc uneori lucrurile. Am dat peste articolul ăsta din New Yorker: My Mother and the Failed Experiment of Yugoslavia,
parcă ar fi știut ei ce citesc eu.

Mai am de citit romanul adică Proiectul Lazarus (dar nu pot decât să mă bucur că am dat peste un autor care-mi place, sigur, faptul că e legat de fosta Iugoslavie contează mult)
Pentru curioși: Iubire și obstacole e un volum de proză scurtă, iar Cartea vieților mele e non - ficțiune (dar poate voi le-ați citit deja).
Urmează o noapte lungă, liniștită, bună pentru citit.

Tuesday, August 27, 2019

Spre TM2021. Nebunia sfârșitului de lună

Un început calm de săptămână nebună: ieri a fost în Bastion un vernisaj al unui artist plastic din generația AIA, azi începe o poveste legată de ArtEncounters („ Timp de cinci zile, artistul și arhitectul Joar Nango, stabilit în Tromsø, va ocupa, în colaborare cu fierarul orădean Lajos Gabor, un spațiu lângă Castelul Huniade.  ”), miercuri e o întâlnire cu Jan Cornelius la Bufnițe,

 mai e și un vernisaj la Casa Artelor

Și alt vernisaj:


 și alt spectacol:



Așa însă începe nebunia, vreo trei , de fapt patru festivaluri au loc în sfârșitul ăsta  de lună.

Avem un festival de film european , cu vreo patru secțiuni și un program interesant
Nu am de gând să mă întreb de ce s-a mai inventat un festival, din moment ce era deja unul, dar nu mai zic nimic, asta e, probabil oamenii au viziuni diferite.


Sport 21 (29 august - 1 septembrie) e parte din programul susținut de Tm 2021. Sunt diverse secțiuni, întâlniri, discuții,  iar eu una miercuri seara sigur o să fiu aici:

Începe și festivalul de operă și operetă, după o pauză de un an//scena nu e în Rozelor, pentru că a fost o furtună în septembrie 2017 și în  primărie domnește Nulitatea din Bocsig (doar numele lui trebuie scris cu litere mari, în rest nimeni și nimic nu merită această onoare), deci spectacolele vor avea loc în centru, pe scena din fața Operei.
Miercuri e și un spectacol al Operei din Budapesta, știu că e în Libertății.

Pe 1 septembrie, în Parcul Botanic e un festival evreiesc Shalom Ierusalim, mai e și Electroruga la Buzad (30 august - 1 septembrie), mai sunt niște vernisaje (sau așa ceva) puse la cale de Meta Spațiu /Baroque Urban (undeva lângă D'Arc) și Lapsus , cu alte cuvinte: fiecare se descurcă cum poate, alege ce e de ales și pe urmă își trage sufletul își adună toate puterile: începe luna septembrie, cu ArtEncounters, Plai  și mai ales LitVest!!!!

Sunday, August 25, 2019

Milițieni și viziuni

 Dacă ar locui/ scrie prin alte părți cred că Eliana Popeți ar fi fost sprijnită mai mult. N-am văzut nimic în Orizont despre cartea asta, deși a fost lansată la Bookfestul timișorean din primăvară.
Nu știu exact când/cum a trecut Eliana Popeți la proză, poate de la început a scris și poezie și proză. Acum vreo câțiva ani am ascultat-o cititnd proză, poate chiar un fragment din romanul ăsta, nu mai știu (era lansarea unui volum paveldanist pe care nu-s în stare să-l găsesc, deși e undeva în biblioteca mea). 
Mai întâi a fost o proză, cu același titlu „Godeanu” , și Eliana Popeți a obținut și un premiu în 2009, la concursul de poroză scurtă „Florin Bănescu” (nu mai știu cine-l organizează). Acea proză a devenit roman, unul destul de consistent, are peste 200 de pagini (și nu se fură la cântar, nu-s fonturi mari & 3 fraze pe o pagină).
Ioan Groșan zicea pe undeva că dacă ai o poveste bună, și o spui cum trebuie, nu te uită lumea. Dar aici nu povestea e miza. Eliana Popeți mizează mult pe alcătuirea personajelor. N-aș putea spune care e marea poveste din carte. Sigur suntem în Timișoara, o Timișoară cam hăbăucă (sper că am scris bine) și nepăsătoare,  Am putea fi și în altă parte (totuși nu, pentru că doar în Banat oltenii sunt iubiți într-un mod special, deși parcă nici asta nu contează, nu modifică nimic, doar Godeanu se înfurie uneori când își aduce aminte). Autoarea mizează pe personaje, care -s bine individualizate. Godeanu e un polițist care își tot aduce aminte de fosta soție, nu știe de ce l-a părăsit (dar și acest personaj absent se ține minte) , se răzbună pe cei care vor să obțină carnetul de conducere și dau examenul cu el. Așa o cunoaște și pe Andra Bucur, fiica unor vecini, ființă complicată, sau așa o vede Godeanu. Parcă ar putea citi gânduri, modifica stări, construiește un joc de marionete (un fel de păpuși voooo). Nu mai povestesc. Nu spun mai nimic despre Avrămescu, șef la Poliție, un individ cu blog, un monument de naționalism, nu spun nici ce caută Rebreanu prin cartea asta. Mai e și o campanie electorală și altele.

 Recomandările de pe coperta a patra aparțin unor colegi de generație

Ana Pușcașu:


Bogdan Munteanu:
Am de gând să scriu mai pe larg despre carte și să public pe undeva. Dacă știți să fi apărut deja vreo recenzie, să-mi spuneți și mie.

Eliana Popeți, Godeanu, Colecția Agora, Editura Universității de Vest, Timișoara, 2019

Friday, August 23, 2019

Festivaluri, zilele astea

„Nu se întâmplă nimic în Timișoara” , dar lucrurile se mișcă, totuși.

În premieră, o ediție de toamnă ,  „La un moment dat în parc” (pagina e publică, așa am și eu acces la ea)
Foarte bine sună acest festival de la marginea orașului, se vor planta și copaci, va fi distracție ca-n codru.
Cel mai important însă îmi pare a fi „Cămine în mișcare/ Moving fireplaces”, cel puțin ca miză, pentru că e parte din Tm 2021.
Pe pagina lor oficială sunt toate detaliile (inclusiv despre transport). Aici pe scurt:

INSOMNIUM - Valediction (OFFICIAL VIDEO)





Acum vreo 2 ore a fost lansat primul single de pe noul album, ”Heart like a Grave”

Thursday, August 22, 2019

Azi, teatru & cărți

La Două Bufnițe: de la 6.30 pm, BookTalk: 21 de lecții pentru secolul XXI de Yuval Noah Harari
 Teatrul Thespis & Tm 2021, de la 7 pm

 Eu o să merg la Dr Faustus, prezentat așa : „Asociația Culturală Arte-Factum continuă Nocturnaliile în Curtea Franciscană (Timișoara, str. E.Ungureanu nr. 1) cu o premieră: ”Doctor Faustus” - live drama music show. Kocsárdi Levente a compus muzica, a regizat și interpretează în premieră acest spectacol, bazat pe capodopera omonimă a lui Thomas Mann.” E și o expozițe de o zi, tot acolo.


Wednesday, August 21, 2019

Of

S-a dus și Vasile (Lică)  Dolga! RIP,
o parte din Pro Musica mea s-a dus...

Sunday, August 18, 2019

Ieri, orașul







Kaminsky, din nou




Despre librării

 La un moment dat, începuseră să dispară, de la o vreme, reapar. Bufnițele rezistă de vreo doi ani și ceva:

Librarul cu papion e pe poziții de câteva luni:

Și Cărtureștiul ăsta nou când se deschide?
Hai, că Humanitasul mai are un pic și face anul! (așa, fără poză, drept pedeapsă pentru Joc secund ).

Friday, August 16, 2019

qef

Vernisaj azi, în Parcul Botanic





Pe pagina celor de la ArtEncounters scrie așa: „O altă lucrare va fi accesibilă publicului în august, ca parte a sesiunilor de activare premergătoare deschiderii expoziției Bienalei. Duo-ul artistic Monotremu își va expune lucrarea Q.E.F (2014) în Parcul Botanic din Timișoara.

Q.E.F este o instalație care conectează religia cu viața de zi cu zi, în contextul local. Lucrarea se referă la o expresie latină, „quod erat faciendum” tradusă ca „ceea ce trebuia făcut”, o expresie care marca finalizarea unei probleme euclidiene de construcție. Funcţia a şase oale mari de bucătărie cu polonice atașate a fost schimbată, ele fiind transformate în clopote. Atârnate mai jos, la nivelul oamenilor, aceste clopote improvizate pot fi activate de vizitatori producând un sunet disonant. Vasele de gătit transformate în clopote de biserică fac trimitere la religiozitate și nivelul scăzut de trai din România. Lucrarea pune sub semnul întrebării alocarea fondurilor de stat către edificiile religioase, în timp ce serviciile sociale, cum ar fi asistența medicală și educația sunt pauperizate, subfinanțate și funcționează prost. Produsă inițial de Salonul de Proiecte din București, lucrarea refăcută pentru Bienală va fi prezentată în aer liber la Timișoara, ca o lucrare în spațiul public, în Parc Botanic al orașului.

Duo-ul artistic Monotremu, format la Timișoara în 2010 de Laura Borotea și Gabriel Boldiș, se remarcă prin practici artistice ironico-critice la adresa neajunsurilor societăţii românești, un context și o civilizaţie care, precum ambigua categorie zoologică a monotremelor, termen ce a inspirat pseudonimul sub care lucrează cei doi, se situează într-o zonă de clasificare și statut incerte: undeva între mamifere și păsări, în cazul monotremelor, undeva între Est și Vest, în cazul României, o clasă aparte, primitivă după anumite criterii, dar, mai bine zis, de neclasificat și de neintegrat în structuri prestabilite. Din 2012 dezvoltă Minitremu, un laborator creativ care facilitează accesul copiilor și tinerilor la arta contemporană.

Ca parte integrantă a conceptului curatorial dezvoltat de Maria Lind și Anca Rujoiu pentru Bienala Art Encounters 2019, unele dintre lucrările de la ediția din acest an vor fi activate în lunile premergătoare deschiderii oficiale a expoziției care va avea loc în 20 septembrie.”