Uneori lucrurile se leagă de la sine. Pentru azi am ales un poet la care ţin mult, şi o poezie pe care am vrut de ceva vreme să o trec aici [am şi povestit despre lansarea antologiei în care a apărut, Manifest. 20 rEvoluţie. ] Şi tocmai într-o zi de 6 martie parcă poezia asta sună altfel. Am ales-o şi cu gândul la Marius Oprea, într-un fel i-o dedic. Şi sper că va continua, pentru că, din câte ştiu eu, nu a abandonat niciodată.
Ion Monoran
***
Când nu-ţi mai rămâne altceva de făcut
aduni toate cuvintele care-ţi vin pe limbă
şi începi să vorbeşti despre libertate.
Atâta timp cât poemele despre libertate
rămân întotdeauna neterminate
nu-ţi rămâne altceva de făcut
decât să continui ceea ce ai început
atât cât te ţin puterile
fiind încredinţat că după tine
se vor găsi alţi şi alţi continuatori
care probabil că vor reuşi să spună lucrurilor pe nume
mult mai răspicat decât ai făcut-o tu.
Posts
2 comments:
Da,da, de o mie de ori da pentru Ion Monoran! :)
@Teodora - ar merita mai mult Monoran. am vazut ca se fac diverse sondaje unde monoran nici nu e trecut. asta e
Post a Comment