Întreb şi eu, că ora-i numai bună: de ce apar reviste literare dacă oricum nu le poţi găsi? Aş putea să pun aceeaşi întrebare şi despre cărţi, dar azi am o problemă cu revistele. Aş citi şi eu unele articole.
De exemplu, zilele trecute am dat peste unele numere mai vechi din Contrapunct. Unul îi era dedicat lui Constant Tonegaru, şi nu erau doar articole despre el ci şi documente, fotografii şi o autobiografie halucinantă, dar tipică pentru anii 50. Un alt număr era dedicat literaturii norvegiene, altul literaturii din Belgia. Pe undeva am dat peste un interviu cu Charles Simic, plus traduceri şi altele.
Sigur citesc mai rar reviste literare, mai rar decât acum câţiva ani. Nu întotdeauna din vina mea. Revistele ar trebui să ajungă la potenţialii cititori. Dar dacă cei din redacţii nu se revoltă, nu ştiu de ce mi-ar păsa mie. [Deşi uneori îmi pasă.] M-am gândit la toate astea azi, când Criz a pus o întrebare delicată: Tu când ai renunţat la citit?
Posts
7 comments:
asa e, e tare trist si adevarat
cele mai multe reviste apar, trăiesc şi funcţionează prin şi din impostură. în orice oraş mai măricel al româniei orice gaşcă / coterie literară îşi are revista ce apare în câteva sute de exemplare care nu ajung decât la apropiaţi. cele mai multe mulg consilii judeţene, primării sau alte instituţii de o grămadă de bani, în timp ce unii care fac ceva se chinuie să facă din rahat bici fiindcă nu-s în nici o gaşcă. de ce există la iaşi sau cluj câte 5-6 reviste pe care nu le mai vede nimeni din afara clujului sau iaşului cu anii? ce legitimare poate avea o revistă ca Ateneu de la Bacău? sau una dintre revistele din Piteşti? am dat două exemple la întâmplare, nu dintre cele mai flagrante. lucrurile ar fi normale dacă nişte literaţi de bine din cutare sau cutare oraş ar face rost de sponsorizări şi şi-ar face de cap cu respectiva revistuţă. dar nu, toate găinăriile, toate revistele de doi bani sunt ţinute din bani publici, iar meseriaşii care le conduc (spre binele cui?) ţipă ca din gură de şarpe că n-au bani să-şi plătească colaboratorii. în condiţiile astea, cine şi de ce să mai publice (decât dacă altfel nu promovează în ierarhiile universitare - dar să nu intrăm în asta, e o altă poveste a imposturii româneşti)
@claudiu k- is multe reviste proaste, din pacate nici cele bune nu se gasesc. iar despre ierarhii ar fi mult de discutat. si toata lumea stie care-i situatia, dar pare complicat sa se incerce macar sa se rezolve ceva. desi parca in ultima vreme unii incearca sa miste lucrurile.
@anonim- multumesc pt susutinere, nu de alta, dar am fost acuzata ca vreau sa desfiintez reviste, ca-s o inculta cu ciucuri si altele. cand eu ziceam exact invers: ca anumite reviste ar trebui sa ajunga la cei care au nevoie de ele
Am rămas şocată de comentariul acid venit de pe un blog în legătură cu întrebarea ta legată de revistele literare. Chiar nu meritai aşa ceva.
nu stiu ce sa zic, si eu sunt tot socata si foarte trista. nu stiu exact ce merit si ce nu, dar asta e. multumesc pt comentariu si intelegere
Ok, sint multe reviste proaste-proaste, care papa din bugetul local sau din banii contribuabililor destepti si cu bani, care isi vor numele intre copertile unui stift.
Dar si in provincie, stii si tu bine, white noise, exista reviste bune de tot. si la Timisoara, si la Cluj, si la Brasov, si la Iasi (macar "Convorbirile literare" si "Suplimentul...."). Dar am senzatia ca nu-s dintre preferatele lui Claudiu K. Si ma tem ca nici dintre preferatele altor poeti douamiisti. Asta e. Dar macar sa nu ne dam cu parerea daca nu le vedem cu anii! Cum sa dispretuiesti ceea ce nu citesti?
@ionutza- sunt si reviste bune, dar cum ele nu prea ajung [desi as putea spune n-ajung , in tm vin vreo 2-3, in orasele mici cred ca-i mai rau], cele proaste se vad mai bine. apar reviste bune dar nu circula.
nu stiu daca-i bine sa zic mai mult, dar ceva tot zic> unii poeti citesc multe reviste.
Post a Comment