Our Daily Coffee

Cei mai mulţi dintre noi începem fiecare zi cu o ceaşcă de cafea, aburindă. Fără ea parcă ne-ar lipsi o parte din energia necesară. Cartea asta e pentru noi şi ar trebui citită la o cafea; în felul ăsta şi-ar spori farmecul. Are puţine pagini, se citeşte uşor.

Câteva date tehnice: Michel Braudeau e prozator şi ziarist. Cred că asta e prima lui carte tradusă în română. Mai e şi ziarist la Le Monde şi asta se vede [din păcate] în anumite pagini din Cafea. Cafenele. Tiltul cred că spune totul. Pe de o parte se spune povestea bobului de cafea, pornit din Abisinia pentru a cuceri, paşnic, lumea. Pe lângă istoria cafelei, a micului pomişor care face nişte fructe asemănătoare cu cireşele, care conţin însă nişte sâmburi din care se obţine cafeaua noastră cea de toate zilele, găsim istoria unor cafenele celebre, din câteva oraşe la fel de celebre ale Europei.

Cafeaua are povestea ei, incitantă şi plină de suspans. Iată una dintre poveştile frumoase: Cu două mii de ani î.e.n., în Etiopia, arbuştii de cafea creşteau în stare sălbatică în provincia Kaffa. […] Se spune că în secolul al VIII-lea un tânăr păstor yemenit, pe nume Kaldi, intrigat de comportamentul caprelor sale, care erau agitate până în zori după ce păşteau bacele roşii ale arbustului respectiv, ar fi povestit fenomenul la mănăstirea Chahodet. Stareţul a fiert sâmburii acestor fructe şi, dat fiind că s-a dovedit a fi foarte stimulantă, băutura astfel obţinută a primit numele kawah.

Cafeneaua e un spaţiu al dialogului liber, de aceea anumite sisteme politice, care vedeau în libertatea individuală un pericol, au urât şi cafeneaua. Dar în acele spaţii în care licoarea aromată era servită clienţilor fideli, se dezbăteau idei, se citeau ziare, se comentau ştirile zilei. Cafeaua n-a declanşat singură Revoluţia Franceză, însă cafenelele au oferit liberalismului, politic şi economic, una dintre cele mai bune arme ale sale. Această băutură fără credinţă şi fără lege, care cultivă spiritul critic, prin esenţă ostilă oricărei supuneri, a contribuit indirect şi subtil la zdrobirea cu un dos de palmă a Vechiului Regim, muribund deja, susţine Braudeau. În fiecare cafenea celebră, pot fi găsiţi mari artişti. Fiecare oraş e celebru nu doar pentru cafenelele sale, ci mai ales pentru artiştii care şi-au pierdut timpul pe acolo.

Era să uit: în Europa, cafeaua a pătruns prin Veneţia şi cafeneaua Florian. Un motiv în plus să iubesc Veneţia şi Italia.

De citit la o cafea:
Richard Brautigan: Coffee [Sometimes life is merely a matter of coffee and whatever intimacy a cup of coffee affords.]

Şi un vers superb: I have measured out my life with coffee spoons...
From "The Love Song of J. Alfred Prufrock" by T. S. Eliot:

foto: Free Verse Project

pentru cei interesaţi: T.S.Eliot citind poemul de care zic: "The Love Song of J.Alfred Prufrock "

______
Michel Braudeau, Cafea. Cafenele, traducere de Raluca Sava, Art, 2009