Poemul de sâmbătă 36

De câteva ori am schimbat pds-ul de astăzi, pentru că şi starea mea s-a schimbat de câteva ori. Eram hotărâtă să încep cu Monoran, apoi m-am gândit la Teodor Dună, dar n-am găsit Catafaziile, nu ştiu pe unde am rătăcit cartea. Dimineaţă ziceam să caut ceva cu iarna ninge, seara ninge, dimineaţa ninge iară [variantă adaptată disperării mele]. Până la urmă am găsit pds-ul: Max Blecher [pentru că pe 10 februarie reîncep lecturile la Institutul Blecher, nu oricum, ci avându-i pe afiş pe Ioana Bogdan, care va citi proză, şi pe Radu Vancu şi al său Sebastian în vis. ] Se leagă cumva şi de pds-ul anterior.

Max Blecher

Plimbare marină

lui I. Ludo

Sângele mării circulă roşu în corali
Inima profundă a apei îmi vâjâie-n urechi
Sunt în fundul cerului de valuri
În pivniţa apelor adânci
În lumina omorâtă a funebrei sticle
Peşti mici ca jucării de platină
Parcurg păru-mi care flutură
Peşti mari ca turme de câini
Sug repede apele. Sunt singur
Ridic mâna şi constat greutatea ei lichidă
Mă gândesc la o roată dinţată, la un palmier
Zadarnic încerc să fluier
Parcă străbat masa unei melancolii
Şi parcă totdeauna a fost aşa
Pe jumătate frumos şi pe jumătate trist