Am lipsit câteva zile, dar am lipsit motivat. Am fost la Bucureşti, la prima ediţie din acest an a Institutului Blecher. De când m-am întors, mă tot întreb ce să povestesc, pentru că ar fi multe de spus. De câte ori se anunţă o nouă ediţie a clubului de lectură, de atâtea ori caut o birjă*, să pot pleca. Numai că uneori mai sunt probleme tehnice [lipsă de bani, de timp, plus termene de predare şi alte chestii absolut nesuferite]:
Am vrut să mă duc şi pentru că era o primă ediţie în casă nouă [cu avantajele şi dezavantajele sale].
Mai întâi câteva poze, înregistrări:
Radu Vancu citind finalul de la Sebastian în vis [începutul e aici; iar aici pot fi găsite fragmentele alese pentru a fi disecate de cei prezenţi]:
Ioana Bogdan a citit fragmente dintr-un roman, Anisia. [varianta video aici, doar începutul]. A povestit pe blogul ei cam ce s-a întâmplat, cum a fost primit textul citit. Eu cred că multe din reproşurile care i-au fost aduse pot fi făcute multor romane publicate în ultimii ani, aşa că n-aş spune că situaţia e atât de neagră. Oricum nu pot să nu remarc eleganţa cu care a primit criticile aduse [la fel şi Radu Vancu, pentru că nu a fost lăudat chiar de toată lumea].
Încep discuţiile:
Vezi mai multe video din Evenimente
------
*birja e de la Zaza
Noutăţi tehnice: afiş, pliante cu textele care au fost citite
La ora H au început ostilităţile, şi totul a fost foarte interesant. La Institutul Blecher textele citite nu cad niciodată în gol, ba aş putea spune că dialogul din partea a doua e mereu deosebit de viu. Şi pentru toate astea vinovat e tot Claudiu Komartin, care ştie şi cum să-i selecteze pe cei care citesc, dar şi să-i invite la dialog pe cei veniţi să asculte. Aşa că până la urmă nu pot spune decât că Institutul Blecher are un singur defect: e la câteva sute de kilometri distanţă. Însă uneori merită străbătuţi.
------
*birja e de la Zaza
Posts
No comments:
Post a Comment