Tuesday, June 1, 2010

La drum

A pornit şi faimosul tren din gară, una plină de mizerie şi cerşetori. A pornit doar cu 30 de minute mai târziu decât ar fi trebuit, că doar e IC. Cât timp merge e bine, mai ales că, deocamdată merge şi netu'. Ajung eu la TNCP. Poate o să mai scriu şi aici, dacă ....
--------
Am trecut de Piatra Scrisă, mi-am amintit de DERo, oare cum o fi să mori aşa, între birt şi biserică?Poate-mi trimite Alex Potcoavă, pentru un pds, o poezie dedicată ultimului mare boem timişorean. Deşi nu ştiu dacă e ultimul cu adevărat.
--------
Or fi frumoase trenurile astea moderne, dar aş prefera să nu fie lumina aprinsă când trecem prin vreun tunel. Aşa, n-au niciun haz
-----------
Era o vreme în care ştiam exact ce staţii sunt între Herculane şi Timişoara... Adică ştiam toate localităţile....
-----------
La viteza pe care o are uneori trenul ăsta, cred că aş putea coborî să culeg nişte maci pentru Hiacint. Important e că direcţia e bună, deci ajung eu la Bucureşti până la urmă. E 8.24. O să ajung după miezul nopţii

8 comments:

zum said...

cata dreptate ai cu lumina in tuneluri. si eu ma plang de asta de o groaza de vreme. :)
drum bun si asteptam povesti de la TNCP!

white noise said...

@zum - cu cata bucurie le asteptam cand eram mica.

o sa povestesc, dar nu stiu daca o sa am timp cat voi sta la bucuresti. poate cand ma intorc. dar poate ma intorc abia dupa bookfest:)
am o minivacanta, precum se vede

Targul said...

te asteptam cu maaare drag white noise. ne-au intrebat multe volume de pe rafturi daca vei ajunge, erau putin ingrijorate, dar le-am linistit, le-am spus ca vii.

white noise said...

da, ajung. am trecut pe langa mnlr, am vazut bannerul, viiiiiin
is la cateva statii de metrou :)
ce ma bucur

Hiacint said...

Mulțumesc pentru intenție, sper că ți-a fost călătoria acceptabilă. Toate drumurile duc la București, dar nu sunt cele mai scurte drumuri :)

white noise said...

@Hiacint- :) drumurile astea pot fi suportate mai usor cand e un tncp in fata :)

Likar said...

o gara plina de mizerie si cersetori...un tren care se misca doar ca sa nu stea...cam de 6 ani incoace sunt un consumator cronic de calatorii cu trenul si imaginea asta am găsit-o mereu in spatiul carpato-danubiano-pontic

white noise said...

@Likar - asta-i farmecul nostru: ne schimbam greu