Saturday, October 17, 2009

Poemul de sâmbătă 28

Parcă e tot mai greu de ales, deşi pentru azi a fost simplu. Nu de la început, doar din acel moment în care mi-am dat seama că aş fi vrut să fiu la Institutul Blecher când a citit V. Leac. Şi am vrut iniţial să transcriu o poezie de acolo, dar pe urmă am hotărât să caut alta. Dezosata poate fi citită aici, iar cartea cu visele nu-mi place, aşa că m-am întors la Seymour: sonată pentru cornet de hârtie [carte găsibilă în Timişoara în ambele variante, Hartmann şi Vinea, numai că trebuie căutată un pic.]


V.Leac
căminul de bătrâni

.în spatele blocului la parter
se vede-n fereastră un cap de babă înfăşurat în batic
pare un ghiveci spart cu flori artificiale.


sursa foto: Prague Daily Photo

6 comments:

Andi said...

Nu-mi mai plac micuțele show-uri depresive de cuvinte printre blocuri sau de după ele; însă în foto e ...ceva. Deși mă zgârie multa simetrie, văd strigătul obosit după ”altădată”. Fain.

white noise said...

simetria din poza imi apartine, am taiat un pic din ea, am taiat masinile

cristians. said...

Niciodată simetria barocului nu va fi obositoare! Piaţa aia mai păstrează ceva din calmul sfătos de acum 200 de ani.Orice colţişor al ei e de preferat curţii unui bloc.

white noise said...

@Cristian Sirb - eu cred ca a deranjat strict faptul ca florile acelea par a fi in centru

Andi said...

O, felicitări. Foto inspirantă.

white noise said...

@Andi - multam, desi n-am niciun merit :)