Thursday, March 27, 2008

Cu noroc!

Am citit pe îndelete numărul 13 din Noua Literatură. Ar fi putut fi unul cu ghinion, dar mă gândesc la culoarea copertei, acest verde a trifoi cu patru foi, care a adus norocul. Când am văzut cuprinsul pe blogul oficial, am cam bombănit, adică bine, scriitori din afara graniţelor, dar de ce ăştia?! Am aflat de ce: erau ocupaţi ceilalţi şi au ignorat e-mail-ul trimis în căutarea lor; aşa că altă dată promit să nu mai strâmb din nas înainte de a vedea ce şi cum.

La ce concluzii am ajuns?

Alte chestii:

  • mi-a plăcut tonul firesc al articolului despre Lavinucea.
  • T.O. Bobe se simte sufocat de mârlănie. Păi fără ea ne-am pierde tot farmecul![în caz că-l avem.]
  • un traducător bulgar spune că pe la noi nu prea circulă autori de la ei; el n-a observat că noi vrem egalitate, dar nu pentru toată lumea?
  • nu mi-a plăcut poza cu Alexandru Matei, zici că-i Artanu’ în zi proastă.
  • am găsit şi eu de nişte sifoane, prin pod, în casa bunicilor.

Scriitorii ajunşi prin alte zone povestesc despre ei:

  • Anamaria Beligan spune că interesul pentru arte, pentru literatură e mult mai mare în estul Europei decât în restul lumii. Mie îmi vine să zic: încă o victorie ca asta şi am încurcat-o.
  • mi se pare straniu că Adrian Sângeorzan şi Carmen Firan în casă vorbesc de obicei româneşte, dar puţinele certuri le au în engleză.
  • Adina Dabija scrie despre literatura ca aventură interioară.
  • Saviana Stănescu se simte tot proscrisă şi la New York, dar zice că-i mai bine să fie proscrisă acolo, decât aici; acolo ce faci mai are şi importanţă.
  • Paul Doru Mugur spune câte ceva despre literatura e-migraţiei, asta înseamnă că, dacă publică pe internet, autorul poate locui oriunde.
Acum aştept pdf-ul, să-l împart pe la prieteni. Să citească şi ei, că merită.

5 comments:

Anonymous said...

Mai, nu stiu ce sa zic (in afara de faptul ca eu n-am mai gasit NL), mie nu mi-a placut deloc Circul din fata casei, mi s-a parut o carte proasta de-a dreptul. Asta pe langa faptul ca-i redactata cu picioarele (dar sa zicem ca e defect profesional la mine si ma deranjeaza toate detaliile de acest gen).

Anonymous said...

Iar eu am citit cartea dupa oompa si era corectata toata cu creionul :)) Defect profesional si in cazul ei!

Cat despre poveste, mie mi-a placut :D Asta poate pentru ca sunt eu mai romanticoasa si pentru ca se pare ca am a thing pentru povestile din perioada ceausista :)

Spor la citit ;;)

white noise said...

@oompa - nu suport cartile cu greseli, bine ca ai zis, n-o cumpar nici de frica.

@ionuca - am inteles ca-i frumoasa povestea, daca gasesc cartea la biblio, poate o citesc.

dragoş c said...

Citeste repede soldatul gramofonul! Am scris si io despre...

white noise said...

@dragos c - o sa citesc cat de curand!